Candidatul Pro România la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Dan Codreanu, a vorbit despre principalele sale obiective privind dezvoltarea orașului și proiectele pe care ar vrea să le realizeze într-un mandat.
Reporter: Care sunt principalele trei proiecte ale dvs. pe care le-ați pune oricând pe masă și pe care le-ați putea realiza într-un mandat?
Dan Codrean: Vreau să cred că sunt o persoană realistă, ancorată în realitatea nealterată de iluzii și fantezii cu iz electoral. Tocmai de aceea am ales să vin în fața clujenilor cu un program de administrare locală care să răspundă nevoilor și așteptărilor lor; un program care să prezinte cu acuratețe obstacolele pe care încănu le-am depășit și soluțiile pe care le considerăm viabile; un program care nu promite minuni pentru a strânge voturi, ci unul care creează premisele unei dezvoltări sănătoase a comunității noastre. E important să trecem la nivelul următor, iar aceasta este posibil doar dacă ne autoevaluăm cu onestitate, dacă apreciem corect ce au făcut cei de dinainte, dacă implementăm proiecte de viitor care să ne propulseze între marile metropole europene din punct de vedere al calității vieții.
Pasul acesta este hotărâtor pentru destinul unui oraș cu adevărat ancorat la valorile Occidentului. De altfel, aceasta este și politica PRO România, partidul din partea căruia am decis să candidez la Primăria Cluj-Napoca: noi nu ne axăm pe critică, asta poate face toată lumea, ci venim cu alternative, cu proiecte, construim și dezvoltăm comunități.
Dacă e să discutăm despre trei proiecte sau direcții principale, le-aș menționa pe următoarele:
Internaționalizarea capacității Clujului, adică încheierea de parteneriate cu metropole regionale, pentru un transfer de know-how administrativ; vorbim aici de transport în comun, de protecția mediului, despre mediul de afaceri, despre tehnologii urbane, educație și cultură.
Știu că unora le sună elitist, dar trebuie să depășim pragul comparațiilor exclusiv cu orașele din România. Trebuie să țintim sus dacă dorim să ajungem între polurile de dezvoltare ale lumii civilizate. Sunt numeroase orașe al căror exemplu îl putem urma. Ai Paris, dar ai și Lyon, Berlin există, dar e si Frankfurtul, la fel cum lângă Viena se află Salzburgul sau Grazul, lângă Madrid e Barcelona… Milano lângă Roma. Cu aceste capitale-alternative va trebui să stăm în rând, pe lângă comparațiile noastre modeste cu mai știu eu ce târguri și târgușoare din România care încă nu și-au regăsit cadența.
Dar pasul 1 trebuie precedat de o diagnoză organizațională și audit intern – și asta nu pentru că trebuie să ne plângem mereu de greaua moștenire și să căutăm greșelile celor dinainte, ci ca să vedem exact unde ne situăm, unde putem inova sau unde este necesar să remediem. Aici intervine coordonata onestității la care făceam referire anterior. În toate metropolele dezvoltate există așa-numitul management al schimbării, cuvinte care pot părea insipide pentru publicul larg, dar esențiale pentru administrația secolului XXI. Clujul va trebui să inoveze continuu, dacă vrea să fie cel mai dezvoltat oraș al României. Atenție însă – inovație nu înseamnă să redescoperi roata, ci să utilizezi în mod inteligent, eficace și eficient resursele pe care le ai, sau chiar să generezi noi resurse.
Stimularea comunităților de experți; avem experți foarte bine priviți în Vest, dar pe care, din păcate, nu am știut să îi atragem spre autoritatea publică. Ei sunt cei care știu mai bine decât oricine unde este acordul fin, cum poate o comunitate să depășească provocările care apar pe parcursul dezvoltării. Primarul este cel care pune în practică o viziune conturată cu ajutorul tuturor factorilor interesați, nu un mic dictator atoateștiutor. Asta în contextul mai larg al invitației la dialog public în jurul proiectelor de anvergură – aspect care a devenit o practică deja comună la nivelul organizației noastre de la Pro România.
Reporter: Care sunt principalele probleme ale municipiului Cluj-Napoca ?
Dan Codrean: Problemele sunt multiple și interconectate. Principala problemă – numitor comun al răspunsurilor clujenilor – este traficul. Acesteia i se adaugă altele la fel de împovărătoare precum cea cu privire la urbanism și dezvoltarea haotică a cartierelor, la educație, la costul vieții, la birocrație. Conștientizarea acestor probleme reprezintă un pas în direcția rezolvării lor, iar soluțiile vor veni fără întârziere dacă vom gândi inovativ și vom apela la expertiză. Spuneam anterior că nu urmăresc să critic activitatea celor care au avut în mână frâiele administrației clujene, însă trebuie să fim corecți cu noi înșine și să recunoaștem că am avut parte de o administrație locală care nu s-a aplecat corespunzător asupra multor probleme. Cu titlu de exemplu am aminti modul neprietenos în care autoritatea locală a relaționat cu taximetriștii sau cel defectuos în raport cu mediul universitar.
Îmi doresc să readucem conlucrarea și dialogul cu toți actorii comunității la parametri firești, depășind barierele intereselor particulare și ale apartenenței la culoarea politică a celor care se află vremelnic în fruntea administrației locale – pe de-o parte, și pe de altă parte – valorificând în administrație oameni care chiar înțeleg nevoile și năzuințele comunității clujene.
Reporter: Cum ați rezolva primele trei probleme la care ați făcut referire?
Dan Codrean: Să știți că Frankfurtul, Lyonul sau Barcelona sunt mai mari decât Clujul, dar au reușit să creeze oportunități și pentru șoferi, și pentru pietoni, nu mai vorbim de turiști. Nu vei putea impune reguli decât prin negociere și prin alternative oneste – vorbim aici de infrastructură, începând de la transport până la cultură. Aș dezvolta urbanismul social; și cartierele sunt tot ale Clujului și ele trebuie să devină orașe în oraș, oamenii de acolo au aceleași aspirații ca și cei din centru sau mai știu eu de unde.
De ce să nu faci o mică sală de concerte dintr-un cinema semi-abandonat? De ce să nu încurajezi expoziții de pictură în Mănăștur sau Mărăști? Și acolo locuiesc oameni care mișcă lucrurile, există fainoșag și acolo doar că trebuie să îl descoperim. În plus, fiecare cartier are propria identitate pe care îmi doresc să o cultivăm; primul pas în acest sens ar fi crearea unui ghid individual de urbanism.
Apoi, aș digitaliza totul în primărie, alături de implementarea conceptului one-stop shop; atunci când cineva vrea să își construiască o casă de exemplu, să poată avea dosarul cu toate autorizațiile printr-o simplă vizită într-o singură locație, nu să trebuiască să își ia trei zile de concediu de odihnă pentru a umbla de pe o stradă pe alta după avize și aprobări.
În paralel, propun adoptarea unui cod de etică atât pentru aleșii locali, cât și pentru funcționarii publici; noi suntem partenerii cetățeanului, nu stăpânii ștampilei rotunde sau ai dosarului cu șină. Ne lipsesc specialiștii în politici publice în aceeași măsură în care ne inundă membrii de partid și nepotismele, iar acești oameni trebuie găsiți și aduși în administrația locală. Noi, cei de la PRO România, ne-am făcut deja o prioritate din asta.
Reporter: Clujul are nevoie de metrou sau de o infrastructură rutieră(inele și centuri) bine pusăla punct?
Dan Codrean: Doamne dă să ajungem și la una si alta, dar trebuie făcute cu cap. Budapesta are HEV, Parisul RER, adică metrouri ușoare, care circulă și suprateran și subteran, dar mai avem mult până să ajungem la nivelul acestor orașe.
Până atunci ar fi foarte importantă realizarea centurii de Sud și de Nord a orașului ca să închidem inelul de circulație și să ne conectăm la Autostrada Transilvania. La fel de importantă este și construirea unor pasaje subterane în intersecțiile supraaglomerate. Mă gândesc și la obligativitatea aprovizionării magazinelor din zona centrală exclusiv noaptea. Sunt soluții concrete, le putem aplica.
Reporter: Oradea se dezvoltă mai mult pe proiecte serioase, de anvergură, Clujul merge mai mult pe dezbateri și proiecte. Ce stil ați avea dvs. ca primar?
Dan Codrean: Bani cât de mulți și proiecte cât de multe, toate pentru locuitorii acestui oraș, capitala Transilvaniei. V-am spus, Clujul trebuie privit nu doar cu ochii de azi. Fiecare primar ar trebui aibă în agendă viitorul orașului său. Să faci asfaltări și să astupi gropi e necesar, e firesc, dar îngrozitor de puțin. Am mai spus: dezbaterile sunt bune doar în măsura în care la final ai un proiect, cu termene și responsabilități; dacă le faci doar ca să te laude presa vei fi probabil un populist de succes, dar orașul va suferi pe termen lung…
