Judecătorul Dana Gârbovan, președintele Curții de Apel Cluj, atrage atenția asupra faptului că Legile Justiției, un proiect supralicitat de Ministerul Justiției condus de liberalul Cătălin Predoiu, vor resuscita celebrele protocoale încheiate între ”facțiunile” din servicii și instanțe și parchete. „Sunt nişte chestiuni absolut îngrozitoare pentru sănătatea unui stat de drept, a unei democraţii, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a spus Gîrbovan în cadrul unei conferințe care a avut loc la Centrul de Resurse Juridice.
Potrivit magistratului clujean, noile proiecte legislative aflate în Parlament lasă deschisă posibilitatea încheierii de protocoale secrete. Spre exemplu, una dintre ”portițele” prin care viitoarele înțelegeri își pot face loc este proiectul de lege privind organizarea judiciară. În linii generale, proiectul face referire la cooperarea instituţională între instanţele judecătoreşti şi parchete, pe de o parte, precum şi între instanţele judecătoreşti sau parchete şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte.
Unul dintre articole impune ca actele în care instanţele judecătoreşti şi parchetele sunt părţi să fie făcute publice, ca informaţii de interes public. Însă, reglementarea nu vorbeşte despre actele emise unilateral de către o altă instituţie. În acest context, judecătoarea Gîrbovan a vorbit despre riscul ca ofiţerii acoperiţi, colaboratorii sau informatorii serviciilor secrete să rămână în funcţii în instituţiile judiciare. Legea actuală obligă CSAT să facă verificări anuale din oficiu în rândul judecătorilor şi procurorilor şi să comunice rezultatele Consiliului Suprem al Magistraturii şi persoanelor vizate. Noile acte normative impun CSAT să comunice rezultatul verificărilor doar atunci când constată calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator a persoanei cercetate. Consiliul nu mai e obligat să comunice şi calitatea de „necolaborator” a persoanelor verificate.
Judecătoarea spune că o astfel de comunicare ar reprezenta „o garanţie a justiţiabililor care vin în faţa instanţei de judecată că nu se află în faţa unei persoane care are legături secrete cu vreun serviciu de informaţii”.
„Administraţia Prezidenţială a dat un comunicat de presă în care spune că au fost făcute astfel de verificări şi că nu există judecători sau procurori ofițeri acoperiţi, informatori sau colaboratori. Atunci am cerut din nou stăruitor: vă rugăm să ne daţi hotărârea CSAT-ului sau un act emis de CSAT, semnat şi asumat la nivel instituţional, care să ateste acest fapt. Pentru că un comunicat de presă nu produce efecte juridice. Bineînţeles că nu l-am primit”, susţine Gîrbovan.
Racolarea de magistrați nu mai este incriminată de noile Legi ale justiției
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor în vigoare incriminează tentativa serviciilor de informaţii de a racola personal din rândul judecătorilor şi procurorilor. Proiectul propus de Guvern nu mai conține astfel de prevederi, fiind eliminate atât interdicţia racolării, cât şi tentativa.
„A fost abrogată fără nici un fel de explicaţie şi această infracţiune, iar semnalul pe care eu îl percep citind aceste modificări este acela de reîntoarcere tăcută şi pe furiş la o situaţie de facto care a fost foarte bine expusă […] din publicarea acestor protocoale şi a tuturor efectelor absolut nocive pe care acestea le-au avut asupra justiţiei ca serviciu public. E nevoie să fim vigilenţi de fiecare dată când se modifică legislaţia”, a spus Dana Gîrbovan. La finalul lunii august, proiectele de legi ale justiţiei au fost aprobate de Guvern, iar acestea au fost trimise în Parlament pentru dezabatere și adoptare. În acest sens a fost înființată o comisie parlamentară specială. Dintre cele trei proiecte de legi care vizează Justiția ajunse în parlament – statutul judecătorilor şi procurorilor, legea de organizare judiciară și legea Consiliului Superior al Magistraturii, ultimele două au primit raport favorabil şi au fost trimise la vot în Camera Deputaților. De mențioant că Senatul este for decizional în acest caz.
USR a sesizat Comisia de la Veneţia pentru emiterea unei opinii referitoare la cele trei proiecte de legi ale justiţiei. În urma acestei sesizări, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut, săptămâna trecută, autorităților de la București să aștepte avizul Comisiei de la Veneția și al organismului statelor anticorupție GRECO (organism al Consiliului Europei pentru susținerea luptei anticorupție) înainte de votul final pe legile justiției.
Legile Justiției făcute căluș pentru gura magistraților
Dincolo de conferința ținută de Dana Gârbovan, majoritatea opiniilor vizavi de noile legi ale justiției duc spre ideea că ele au fost emise în forma actuală pentru a favoriza grupurile de interese; la urma urmei, Guvernul este un grup de interese a cărui membri ajung în fața justiției. Și ce metodă mai bună de apărare pot avea cei care încearcă să își apere afacerile decât să îi pună pe magistrați sub un papuc politic?!
Procurorilor anticorupție li se taie din putere, politicul își va putea băga nasul în marile dosare cu miză financiară, avansarea procurorilor și judecătorilor pe criterii meritocratice este exclusă, iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistrații selectați de politicieni. Cea mai mare miză este schimbarea echilibrelor de putere, astfel încât cele două mari partide PSD și PNL să poată controla o parte cât mai mare din țară prin sistemul de loialități format pe eșafod legislativ.
Asociațiile magistraților din România au trimis la Bruxelles o scrisoare cu punctele vulnerabile ale acestor legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest document se menționează între altele că de-acum încolo concursurile de promovare a judecătorilor vor fi controlate de CSM, instituție care își depășește rolul, că libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este „grav afectată”, că Institutul Național al Magistraturii este eliminat din selecția judecătorilor, că Inspecția Judiciară rămâne o butaforie, devreme ce procurorul general și președintele Înaltei Curți pot deschide anchete disciplinare inclusiv atunci când Inspecția decide clasarea acestora.
Una dintre cele mai periculoase modificări este cea prin care polițiștii judiciari nu mai sunt subordonați procurorului general sub ministerul de Interne, ceea ce ar putea duce la distorsiuni politice și la controlul asupra dosarelor penale în care sunt anchetate marile infracțiuni economice. Polițiștii judiciari sunt cheie în dosarele instrumentate de procurori, iar până acum procurorul general avea cuvântul decisiv în privința acestora. Prin eliminarea acestor prevederi din lege se deschide calea spre controlul politic asupra polițiștilor judiciari.
România ar putea pierde 30 milioane euro dacă Legile Justiției vor intra în vigoare
Legile Justiției au fost emise sub această formă în situația în care Comisia Europeană a condiționat România pentru acordarea ajutorului de 30 milioane de euro prin instituirea unor reforme clare în Justiție. Reformele cerute vizează reformarea legii privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii până în 2023. Bruxelles-ul a cerut explicit consolidarea DNA, inclusiv pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor generate de corupție, plus întărirea independenței magistraților și asimilarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Însă, prin emiterea acestui pachet legislativ, nu transpare decât un singur lucru: Guvernul continuă să spună că UE, dar scrie reforma Justiției după dictarea grupurilor de interese afiliate PSD, PNL și UDMR. Astfel, se preia modelul Ungariei care boicotează statul de drept, presa independentă, întărind autoritatea statului.
RUSINE!