Preşedintele UNJR Dana Gîrbovan a declarat luni că, deşi CSAT a precizat cu câteva zile în urmă că nu a impus încheierea unor protocoale între SRI şi anumite instituţii ale statului, aceste protocoale nu au apărut din neant şi că Serviciul nu a mers „singur” la Parchet, în acest sens.
„Cred sincer că aceste protocoale se vor desecretiza şi cred că lucrurile nu pot să rămân acoperite la infinit. Din acest motiv nu am renunţat nici acum la a crede lucrurl acesta, în condiţiile în care noi am început demersurile pentru desecretizarea acestor protocoale încă din 2015. Am remarcat un lucru în discursul public din ultima perioadă. Se vorbeşte şi se mută accentul foarte mult pe desecretizarea acestor protocoale, un lucru important, dar se încearcă ruperea lor de hotărârile CSAT. Se spune – şi CSAT a spus public săptămâna trecută – că protocoalele nu ar avea nicio bază în hotărârile CSAT date de-a lungul timpului. Primul lucru pe care l-am, cerut a fost desecretizarea acestor hotărâri ale CSAT. Dacă mergem în urmă şi ne întrebăm de unde a pornit totul – aceste protocoale nu au apărut din neant. Nici SRI nu s-a gândit singur să meargă la Parchet şi să-i întrebe: «Nu vreţi să facem împreună acte de urmărire penală pe domeniul corupţiei?». Nu. A existat acea primă hotărâre a CSAT, în 2005 prin corupţia a fost inclusă ca ameninţare la siguranţa naţională, iar un răspuns oficial pe care UNJR l-a primit de la CSAT, ni s-a explicat că acest lucru a fost generat că legislaţia era veche, că după Revoluţie corupţia nu era văzută ca o vulnerabilitate. Şi atunci s-au hotărât să modifice legea prin hotărâri secrete ale CSAT. Practic, este vorba de o încălcare a legii în acest sens”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, la Antena3.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis, luni, către Parchetul General, o cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, precum şi informaţii despre existenţa acestora.
Săptămâna trecută, Preşedinţia a transmis că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituţii, motiv pentru care responsabilitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem sau a preşedintelui. Sursa citată precizează că, în ceea ce priveşte declasificarea, aceasta se face prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.
Ulterior, premierul Viorică Dăncilă a anunţat că solicită desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, având în vedere interesul public, precum şi poziţia oficială exprimată de Administraţia Prezidenţială.
Astfel, în cazul protocolului dintre SRI şi Parchetul General, dacă s-ar constata, ca urmare a unor verificări, că a completat legea, iar anumite anchete s-au desfăşurat în baza prevederilor, efectele s-ar putea răsfrânge asupra acestora.
„Ar duce la înlăturarea probelor obţinute într-o cauză penală. De exemplu, proba în sine a fost obţinută de SRI şi a făcut audieri SRI. Când audierea efectivă trebuia făcută de organele de urmărire penală. Acesta este mecanismul sau scopul: dacă s-au efectuat acte de urmărire penală sau alte activităţi, care nu erau în sarcina instituţiilor cu care s-au făcut colaborări: de exemplu, SRI, când ar fi fost în competenţa exclusivă a procurorului, a poliţistului judiciar şi nu a poliţiştilor, respectiv angajaţilor Serviciului Român de Informaţii. Aceste protocoale pot scoate la iveală alte aspecte, nişte posibile infracţiuni: unele înţelegeri în baza unor colaborări interinstituţionale care par să fie dincolo de lege. De unde să obţină SRI abilitatea de a face un act de urmărire penală sau altă activitate care nu era în competenţa lui? Acesta e un abuz în serviciu şi automat, orice se produce printr-un mecanism ilicit primeşte sancţiunea înlăturării sau anulării respectivei activităţi”, explică avocatul Cristian Ene.
