Forumul Judecătorilor prezintă argumente eronate în susținerea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), susține șefa UNJR Dana Gîrbovan. Reacția vine după ce Forumul Judecătorilor din România a solicitat desființarea Secției pentru investigarea magistraților.
”În susținerea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), asociația Forumul Judecătorilor susține că punerea în mișcare a acțiunii penale poate conduce la suspendarea magistratului, ceea ce este o afirmație manipulativă.
„În condițiile în care punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unui magistrat poate conduce la suspendarea acestuia din funcție, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar putea fi percepută, raportat la aspectele analizate țînând de organizarea și funcționarea să, că un factor de presiune de natură să afecteze independența judecătorului”, susține FJR în comunicatul din 3 aprilie 2019.
Premisa de la care pleca Forumul Judecătorilor NU are însă nici o acoperire în formă în vigoare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată în 2018.
Un scurt istoric
Suspendarea din funcție a unui judecător sau procuror în momentul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa se putea face sub imperiul modificărilor făcute la legile justiției de Monica Macovei, lege mult lăudată de Cristi Danileț și cei ce îl urmează.
Art. 62 din Legea 303/2004, în formă în vigoare la acea vreme, prevedea că:
„(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva să prin ordonanţă sau rechizitoriu;”
La acel moment magistratul era suspendat de drept, neavând posibilitatea de a contesta masura suspendării.
Textul a fost modificat în 2013, pentru că suspendarea din funcție să opereze doar la trimiterea în judecată. Și această prevedere se aplică de drept, magistratul neavând posibilitatea să o conteste.
Textul de lege, în vechea formă, a creat cu adevărat o breșă în independența judecătorilor, care puteau fi suspendați din funcție printr-un simplu act al procurorului, necenzurat de vreo instanța de judecată. Așa a fost posibil că judecători și procurori să fie suspendați ani de zile din funcție prin rechizitorii cu grave vicii de legalitate, pentru fapte nedescrise în concret sau cu încălcări grave ale drepturilor, ce au determinat retrimiterea cauzei la parchet.
Această vulnerabilitate a determinat o nouă modificare legislativă, făcută prin modificările începute în 2017 și finalizate în 2018. Este vorba de exact acele modificări ale legilor contestate de magistrații care sunt acum la Bruxelles pretinzând că apară independența justiției.
Astfel, în prezent, în urmă modificărilor aduse prin Legea 242/2018, judecătorul și procurorul este suspendat din funcție DUPĂ confirmarea rechizitoriului de către judecătorul de camera preliminară.
De asemenea, dacă procurorul dispune că măsură de control judiciar interdicția exercitării funcției, măsură este supusă controlului instanței, conform art. 213 din C.pr.pen.
Ca atare, pentru ca un act al procurorului să poată determina suspendarea unui magistrat din funcție, este necesar un control al judecătorului, care să îi confirme legalitatea și temeinicia, în urmă unei proceduri ce permite magistratului vizat să își exercite pe deplin dreptul la apărare.
Întrebarea ce se pune acum este următoarea: de ce judecătorii protestatari susțin public argumente ce nu au acoperire legală?
Și, mai grav, este acceptabilă o astfel de atitudine, atunci când toate aceste afirmații au impact direct la nivelul instituțiilor europene și stau la baza deciziilor acestora, ce sunt apoi impuse României?
Un lucru este însă clar: independența justiției nu se apară prin exagerări, dezinformări sau manipulări”, a scris Dana Gîrbovan pe Facebook.
