Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, a primit o replică extrem de dură cu privire la decizia Curţii Constituţionale referitoare la supravegherea tehnică, tocmai din partea preşedintei Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, judecătorul Dana Gîrbovan.
Scandalul s-a iscat când Macovei a sugerat soluţia ce ar trebui adoptată de Curte în cazul interceptărilor SRI din dosarele DNA şi a venit cu propunerea pentru CCR. Fosta ministreasă a Justiţiei, a explicat vineri, 4 martie 2016, pe postul B1TV, că nerespectarea Constituţiei şi a drepturilor omului aruncă practic în aer lupta anticorupţie şi anchetele DNA, cerând amânarea cu cel puţin un an a aplicării deciziei CCR în materia interceptărilor.
Macovei, as în business? – ”S-a terminat cu anchetele-sunt aruncate în aer”
Monica Macovei i-a somat pe judecătorii Curţii Constituţionale să motiveze hotărârea de o asemenea manieră încât să le ofere parchetelor răgaz pentru a-şi procura echipamentele necesare acţiunilor de ascultare şi filaj. În replică, şefa UNJR constată că europarlamentara nu a indicat textul din Constituţie care ar permite Curţii să redacteze decizia astfel încât aceasta să nu producă efecte timp de mai bine de 1 an.
”Dacă nu se dă un termen până la care să se procure această aparatură de supraveghere tehnică şi o perioadă în care să fie valabile interceptările deja efectuate, atunci s-a terminat cu anchetele şi cu aceste dosare – sunt aruncate in aer. Este ceva de neimaginat şi sunt convinsă că judecătorii CCR sunt înţelepţi şi vor da o perioadă de circa un an de zile”.
Judecătoarea Dana Gîrbovan o atacă pe Macovei – decizia CCR este ”de un banal bun simţ juridic”
În urma declaraţiilor făcute, şefa UNJR i-a răspuns dur europarlamentarei printr-o postare pe Facebook, duminică, 6 martie 2016, în care judecătoarea Dana Gîrbovan de la Curtea de Apel Cluj, o ironizează pe Monica Macovei şi spune despre afirmaţiile acesteia că sunt ”neavenite” şi în acelaşi timp surprinzătoare, amintind cum altădată, Macovei sărea în apărarea Curţii Constituţionale şi a statului de drept.
„Europarlamentarul Monica Macovei a făcut în seara zilei de 4 martie 2016 câteva afirmaţii total neavenite la adresa Curţii Constituţionale, afirmaţii surprinzătoare dacă ne gândim la apelurile domniei sale din trecut pentru respectarea principiilor statului de drept şi a legii… Acest tip de discurs din partea unui politician este o presiune directă asupra CCR şi de aceea trebuie condamnat public. Aşa cum de altfel a făcut şi doamna Monica Macovei în vara anului 2012, atunci când condamna cu tărie presiunile asupra judecătorilor Curţii Constituţionale”.
Ca urmare a isteriei declanşate de decizia CCR, doamna judecător publică în 10 martie 2016, un nou mesaj pe pagina ei de Facebook. Aceasta şi-a exprimat, curajos, opinia vizavi de problemele din Justiţie, considerând decizia CCR drept una ”de un banal bun simţ juridic”.
”Situaţia actuală a fost cauzată de faptul că, în loc să se respecte prevederile legale şi constituţionale, s-au ales căi ocolite – cum ar fi decizii secrete ale CSAT – si improvizaţii juridice, care au permis SRI-ul să facă interceptări în dosare penale, deşi legea îi interzice expres să facă <<acte de cercetare penală>>”
S-a făcut inventarul. Horea Uioreanu nominalizat pe lista cu corupţii ce scapă de puşcărie datorită CCR
Decizia CCR care scoate interceptările SRI din dosarele penale poate reprezenta o frână serioasă pentru lupta împotriva corupţiei. Dosare cu greutate pot fi suspendate pentru că procurorii nu vor mai putea folosi interceptările. Pe lista beneficiarilor se află nume importante, din dosare care au zguduit scena politică şi nu numai în ultimii ani.
S-a făcut inventarul şi la Cluj. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, arestat preventiv de judecători în mai 2014, este acuzat şi el de procurorii DNA de trei infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri şi complicitate la spălare de bani tot în baza unor probe obţinute dintr-un mandat de supraveghere tehnică. Procurorii DNA susţin că fostul preşedinte de consiliu judeţean ar fi primit mită de la oameni de afaceri pentru ca firmele acestora să beneficieze de contracte generoase din bani publici. Dosarul lui Horea Uioreanu este în faza de judecată din iunie 2014.
De asemenea, în dosarul Microsoft, în care judecătorii Curţii Supreme au decis arestarea preventivă a unor oameni de afaceri, printre care şi a fostului ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, care din martie 2015 este judecat pentru trafic de influenţă, o parte din probe sunt obţinute prin mandat de supraveghere tehnică.
Amintim că Gabriel Sandu, a mărturisit procurorilor că el îi dădea 300.000 de euro mită lui Emil Boc: „Pe întreaga durată a mandatului meu am finanţat PDL cu sume lunare de 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României”, ar fi spus Gabriel Sandu procurorilor.
Decizia care a încurcat
Pe 16 februarie Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică dispusă direct de procuror sau care poate fi făcută, la cererea procurorului, de către alte organe specializate ale statului.
Articolul supus controlului constituţional spune că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate”, se preciza într-un comunicat al CCR.
