Sunt membru al Parlamentului European de 12 ani și, de-a lungul întregii mele activități, am reprezentat interesele fermierilor europeni și ale tuturor cetățenilor Uniunii Europene, cu o atenție specială asupra României. Am fost un apărător constant al politicii de coeziune, care a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării regiunilor mai puțin dezvoltate din. Investițiile din Politica de Coeziune au contribuit la o creștere a PIB-ului României cu 2,1% până în 2023, au generat direct 40.000 de locuri de muncă și au modernizat peste 27.000 km de șosele. Acestea sunt doar câteva exemple ale contribuției acestei politici la dezvoltarea economică a României.

În același timp, sunt un susținător al Politicii Agricole Comune (PAC), care rămâne, fără îndoială, cel mai important pilon al agriculturii românești. De la aderarea la Uniunea Europeană, producțiile agricole obținute pe aceleași suprafețe de teren s-au multiplicat de peste patru ori. Astăzi, România înregistrează o producție agricolă de peste 20 de miliarde de euro anual, cu 18 miliarde de euro mai mult decât în 2007. În cei 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună, devenind astfel unul dintre principalii beneficiari ai acestui instrument esențial pentru dezvoltarea agriculturii europene.

În plus, trebuie subliniat cu tărie: securitatea europeană poate fi garantată doar printr-o Politică Agricolă Comună puternică. Într-un context geopolitic tot mai fragil, nu ne putem permite să devenim dependenți de importuri din state terțe. Foametea a fost și poate fi folosită ca armă, iar datoria noastră este să prevenim acest risc.

Prin urmare, mă opun oricărei încercări a Comisiei Europene de a pune banii din politica de coeziune și banii din agricultură într-un singur coș. Această decizie ar afecta, fără îndoială, atât regiunile europene, cât și sectorul agricol.

Daniel Buda-cere subventii egale pentru fermierii din Romania la fel ca pentru cei din vest

​De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, diferențele între fermierii din estul și vestul Europei în ceea ce privește plățile directe au rămas un subiect constant de dezbatere. Fermierii români și cei din alte state est-europene au primit mereu subvenții mult mai mici decât colegii lor din vestul Europei. Această inegalitate a creat o fereastră economică în care fermierii din est au fost dezavantajați, având în vedere că aceștia trebuie să concureze pe o piață unică europeană, dar cu resurse financiare mult mai reduse.

Această echitate nu este doar o chestiune economică, ci și o chestiune de corectitudine. Fermierii din România au aceleași responsabilități și cerințe ca cei din vest, dar beneficiază de resurse mult mai mici. În acest sens, propunerea mea este ca Uniunea Europeană să adopte o politică de plăți directe echilibrată, care să reflecte realitatea pieței comune, fără a lăsa fermierii din est într-o situație de dezavantaj.

În final, doresc să asigur toți cititorii dumneavoastră ca voi continua să susțin politici care să vină în sprijinul fiecărui cetățean român, prin alocarea fondurilor necesare pentru investiții în infrastructură, educație și dezvoltare regională, dar și prin reglementări care să sprijine fermierii români în activitățile lor zilnice. Este esențial ca agricultorii noștri să aibă acces la instrumente și resurse care să le permită să-și continue munca. Nu in ultimul rand, este extrem de important sa sprijinim consolidarea pozitiei fermierilor in cadrul lantului de aprovioznare cu alimente, astfel incat fermierii sa obtina un pret crect pentru produsele lor.

Voi fi mereu aproape de fermieri, pe teren, pentru că politicile nu se fac din birou, ci în contact direct cu realitățile cu care se confruntă aceștia zi de zi.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.