Daniel David: „Este o doză foarte mare de analfabetism științific și o neîncredere extraordinară în autorități”

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, Daniel David, critică lipsa de implicare a politicienilor în gestionarea pandemiei de coronavirus, de la criza politică care a dus la criza sanitară și eșecul campaniei de vaccinare, până la oportunitățile pe care România le-a pierdut în dezvoltarea și digitalizarea educației. 

Reporter: Cât de mult a fost afectat mediul academic de pandemie? 

Daniel David: Desigur, fiind pandemie, mediul academic a fost afectat, dar nu avem altă alternativă, altfel spus, alternativa era să nu facem nimic. Toată lumea uită acest aspect, când vorbește despre pandemie și activitățile educaționale și se plânge că activitățile educaționale nu se pot face ca înainte. Păi cum să le faci ca înainte dacă tu încă ești în pandemie? Eu o spun mereu, oricât de puțin dar bine făcut în educație e mai bine decât nimic. Sigur că am fost afectați, dar ne descurcăm. Decât nimic, mergem înainte și continuăm lucrurile pe care le facem, chiar dacă într-un procent sau într-o cantitate mai mică, dar să le facem bine măcar. Ce ne-a afectat cel mai mult a fost, mai degrabă, impredictibilitatea aceasta generată de politicienii noștri, privind modul în care se va începe școala, ba clasic, ba hibrid, ba e voie să pui condiția de vaccinare, ba nu e voie să pui condiția de vaccinare. A fost un haos din acest punct de vedere. Ne-a lipsit predictibilitatea. 

Unde credeți că au greșit autoritățile în gestionarea pandemiei? 

Campania de vaccinare nu a avut o componentă psihosocială clară și puternică. Ei nu au înțeles că componenta biomedicală e importantă, dar nu ajunge, fiindcă tu vrei să schimbi comportamente, atitudini față de vaccin, față de pandemie, deci a fost un model mult prea biomedicalizat și nu unul biopsihosocial care ar fi dus la alte rezultate și s-ar fi axat și pe aspectele biopsihologice ale oamenilor. Dacă oamenii ar fi fost tratați ca niște parteneri în lupta contra pandemiei și pro vaccinare, s-ar fi comportat ca atare, dar dacă ei au fost tratați ca un corp, ca un organism, se poate observa că ei merg în cealaltă parte, se opun vaccinării și nu înțeleg contextul complicat al pandemiei. Aceasta este greșeala majoră. 

În mediul academic și în educație în general, principala problemă a fost lipsa de predictibilitate și faptul că autoritățile nu înțeleg că nici după pandemie nu ne mai putem întoarce la paradigma clasică. Au mereu ca punct de referință întoarcerea la sistemul de dinainte de pandemie, ceea ce este o greșeală foarte mare, în pandemie nu putem să ajungem acolo și după pandemie nici nu e bine să ne întoarcem la ce a fost înainte. Trebuie să apelăm la varianta clasică dezvoltată cu experiențele de învățare online, cu experiențele de învățare tehnologizate, dar fiindcă au mintea fixată pe paradigma clasică, nici măcar nu au folosit oportunitățile acestor doi ani, în care oamenii s-au dezvoltat, profesorii, studenții, elevii au învățat tehnologii online, au învățat modalități de predare online și nu au folosit acest lucru și nu l-au stimulat, fiindcă ei se gândesc mereu la paradigma clasică. Nu s-au gândit la cum ar putea dezvolta lucruri noi în acești doi ani și au pierdut alte oportunități. Puteau acoperi, de exemplu, discrepanțele dintre mediul rural și mediul urban, dacă nu îi tratau pe toți la fel, dacă aveau o abordare mai diferențiată. Într-o școală dintr-o anumită comună, când ai 20 de copii și ai spațiu suficient, acolo putea fi urmată varianta clasică, deoarece condițiile de siguranță puteau fi îndeplinite. Dacă în același timp ar fi fost niște cursuri online accesibile de oriunde din această țară, cu o bibliotecă online, copii din Munții Apuseni puteau să participe la același curs de matematică cu cei din București sau cu cei din centrul Clujului și asta ar fi însemnat o emancipare și eliminarea unor discrepanțe dintre mediul urban și mediul rural. Din păcate, am pierdut această oportunitate, din cauză că i-am tratat pe toți la fel. 

De ce ce credeți că românii aleg să se încreadă în teorii conspiraționiste, mai mult decât în autorități?  

Sunt mai multe cauze. În primul rând, este o doză foarte mare de analfabetism științific, apoi o doză la fel de mare de analfabetism funcțional, pe lângă aceste vulnerabilități avem și o neîncredere extraordinară în autorități, pentru că nu sunt credibile și au și un comportament care întăresc această neîncredere. Pe de altă parte, mintea umană are nevoie de sensuri și semnificații și atunci când nu le primește adecvat din partea autorităților, le cauță în altă parte. Aceste teorii ale conspirației vin cu acele sensuri și semnificații simple, emoționale, ușor de înțeles de către oricine și atunci reușesc să prindă pe acest fond. Este la fel ca atunci când îți este foarte foame și dacă nu ai la îndemână mâncare sănătoasă, mănânci și mâncare fast food, mai nesănătoasă. E mai important să mănânci ceva decât să rabzi de foame. Cam la fel se întâmplă și cu mintea umană care caută sensuri și semnificații, iar noi le luăm pe cele la care avem acces și pe cele pe care le putem asimila. 

Credeți că criza politică a alimentat criza sanitară?

Da, cu siguranță! Pe un fond de îndoială față de autorități, prin faptul că politicienii nu au fost capabili să creeze o coaliție, un pact împotriva pandemiei și pro vaccinare, asta practic a adus conflictele dintre ei la nivelul societății. Primarii unui partid care nu se află la putere nu aveau nicio motivație să se implice în campania pentru vaccinare în condițiile în care autoritățile, cei aflați la putere, încercau să capitalizeze doar ei  pentru succesul vaccinării. În acel moment a fost aruncat în aer tot efortul comun. Dacă s-ar fi pus de acord și intrau toți primarii în joc, oamenii de știință, bisericile, altfel ar fi arătat rata de vaccinare. 

Există români care nu sunt împotriva vaccinării, dar aleg să nu se vaccineze. Care este raționamentul din spatele acestei alegeri și cum ar putea fi motivați?

Aici sunt anumite persoane care au efectiv frica de injecție, ca să spun așa. Sunt puțini, dar există. Alții au o doză de neîncredere fiindcă vaccinul nu a fost explicat, deci nu le-au fost date sensuri și semnificații pricepute de ei și atunci aud teorii ale conspirației pe care le pricep, dar în același timp sunt suficienți de educați și inteligenți încât să nu creadă în ele. Se uită spre știință, dar știința nu vine cu sensuri și semnificații la fel de ușor de înțeles și la fel de emoționale. De multe ori, aceste explicații vin din diferite zone colorate politic. Contează foarte mult dacă sunt explicate de specialiști sau vin de la politicieni, care sunt considerați oameni de neîncredere și atunci oamenii rămân suspendați între a face sau a nu face vaccinul. 

Când și în ce context ar putea fi reluate cursurile cu prezență fizică?

Noi întotdeauna ne-am dorit să maximizăm scenariul clasic. Așa am făcut și în 2020 și acum, am pornit cu scenarii clasice, hibride, care au fost după aceea ajustate ca urmare a constrângerilor care au apărut la nivel național, determinate de pandemie. Când aceste constrângeri se vor relaxa de la nivel național, cu siguranță noi tindem să ne întoarcem spre scenariul clasic și sper să se întâmple cât mai curând, dar să vedem cum evoluează lucrurile.