Danilet, Dumbrava si Neacsu reformeaza CSM!

Consiliul Superior al Magistraturii(CSM) şi-a ales în cursul zilei de ieri noi membri pentru perioada 2011-2016. Astfel, reformatorii Cristi Danileţ (Judecătoria Oradea), Horaţiu Dumbravă(Curtea de Apel Mureş), Adrian Neacşu (Tribunalul Vrancea), cunocuţi drept şi „Cei trei care sperie CSM” , dar şi Alexandru Şerban(Curtea de Apel Braşov) fac parte din valul tânăr şi proaspăt care intenţionează să reformeze instituţia din interior.
Alături de acei patru reformişti îşi vor continua activitatea în interiorul CSM trei dintre actualii membri: Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea. Vechea garda din CSM este completata de alti trei membri carora le-au fost prelungita functia de membru CSM pe motiv ca nu au un mandat complet. Totusi, componenta viitorului CSM s-ar putea schimba daca Senatul va hotari sa invalideze partial alegerile din cauza neregulilor semnalate la unele candidaturi.

„În urma votului de azi, echipa pentru CSM a avut succes total. Eu din partea judecătoriilor îl secondez pe Marius Tudose de la Bucureşti. Adrian Neacşu din partea Tribunalelor a intrat în CSM, pe singurul loc vacant. Iar Horaţius Dumbravă din partea Curţilor de Apel a intrat în CSM alături de Dan Lupaşcu de la Bucureşti şi Alexandru Şerban de la Braşov.
Multumim celor care ne-au votat. Suntem convinsi ca ii vom face si pe cei care nu ne-au votat sa fie mandri de noi. Cu totii vor fi reprezentati in mod ferm, cu demnitate si responsabilitate.
„, susţine Cristi Danileţ pe blogul personal, cristidanilet.wordpress.com.

Motivaţia anterioară

“Am decis să candidez împreună cu Adrian Neacşu şi Horaţiu Dumbravă pentru că ne cunoaştem de mult şi am mai colaborat cu ei la diferite proiecte. Din 2003 am avut activităţi civice privitoare la mersul justiţiei şi sunt unul dintre promotorii medierii în instanţele civile. Ideile pe care le avem se vor concretiza în proiectul pe care îl vom depune odată cu candidatura. De un an de zile, de când sunt la Judecătoria Oradea, am dezvoltat trei proiecte locale civice privitoare la bunul mers al Justiţiei. Se va schimba tot CSM-ul, iar criticile mele se refereau la faptul că CSM s-a transformat într-un alt minister al justiţiei”, a declarat anterior judecătorul Cristi Danileţ.

Circuitul magistraţilor în CSM

Principalele atribuţii ale Consiliului vizează cariera judecătorilor şi procurorilor şi, mai ales, sancţionarea disciplinară a acestora atunci când este cazul. CSM a primit în 2004 autonomie deplină faţă de Ministerul Justiţiei (anterior fusese o direcţie oarecare în minister, sub autoritatea ministrului, persoană numită politic), autonomie asumată de România în capitolul 24 Justiţie-Afaceri Interne din cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, CSM a fost criticat constant în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, principalele observaţii fiind slaba implicare a Consiliului în sancţionarea magistraţilor cu grave abateri disciplinare şi incompatibilitatea în care se află mare parte a membrilor aleşi, care nu şi-au suspendat activitatea în instanţelor de unde provin. CSM a fost condus pe rând de Dan Lupaşcu (judecător, fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti) şi Liviu Dăscălescu (procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti – anul 2005, de judecătorul Iulian Gâlcă (Curtea de Apel Alba-Iulia, acum pensionat) şi procurorul Cristian Deliorga (Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa) – anul 2006, judecătorul Anton Pandrea (ICCJ) şi procurorul Dan Chiujdea (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1) – anul 2007, judecătoarea Lidia Bărbulescu (ICCJ) şi procurorul Graţiana Isac (Parchetul de pe lângă ICCJ) – anul 2008. Judecătorul Virgil Adreieş (fost preşedinte al Curţii de Apel Cluj) şi procurorul Bogdan Licu (Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti) – anul 2009, judecătorul Florica Bejenariu şi procurorul Daniela Petronala Isac – prezent. Titulatura de membru al CSM nu este doar una onorifică, magistraţii acestui for fiind remuneraţi extrem de bine. Spre exemplu, dacă un magistrat de la o instanţă inferioară câştigă până la 2000 de RON, în contul fostului preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, intrau lunar peste 19.000 de lei.

Actualul preşedinte al CSM, Florica Bejenariu, în luna mai 2006, a fost deconspirată de CNSAS drept colaboratoare a Securităţii, chiar dacă înainte cu un an ea primise certificat de necolaborare. Bejenariu a fost judecătoare la Curtea de Apel Mehedinţi, dar înainte de 1990, ea a fost consilier juridic la Întreprinderea de Confecţii din Drobeta Turnu Severin şi ar fi început să colaboreze cu Securitatea de la vârsta de 25 de ani. În primăvara lui 2006, membrii CNSAS au votat cu majoritate de voturi că Bejenariu a făcut poliţie politică, dar după câteva luni, timp în care actualul şef al CSM a contestat verdictul, membrii CNSAS şi-au schimbat poziţia.

De numele Lidiei Bărbulescu se leagă mai multe scandaluri. În 2006, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a depus o sesizare penală împotriva ei, pentru trafic de influenţă. Concret, fosta preşedintă a CSM ar fi intervenit pentru modificarea bibliografiei unuzi concurs pentru posturi de consilieri juridici ai CSM în aşa fel încât fiica sa, Alina Bărbulescu să poată ocupa un astfel de post. Parchetul ICCJ a decis însă neînceperea urmăririi penale împotriva ei.

Controversele legate de Virgil Andrieş, clujeanul care a ocupat anul trecut funcţia de preşedinte al CSM, se referă la o serie de procese deschise de acesta împotriva statului român. Dupa instalarea ca preşedinte al Curţii de Apel Cluj, Andreieş a deschis mai mult de 10 procese împotriva CA şi CSM pentru a obţine sporuri de vechime, de stres, plata diferenţei de drepturi băneşti cuvenite cu titlu de indemnizaţie de membru al CSM fără activitate permanentă ori prime de concediu. Cu excepţia unui singur dosar în care este intervenient, în restul proceselor, Andriel a fost reclamant.

Tiberiu Hrihorciuc