Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a promis în 2016 cetățenilor din 16 localități greu de accesat ale județului Cluj, că vor beneficia de implementarea reţelei de internet de mare viteză Ro-Net. Trei ani mai târziu, promisiunile nu au fost îndeplinite iar locuitorii încă nu se pot bucura de „normalitate”, la acest capitol.
| Proiectul care a costat aproximativ 85 de milioane de euro a fost demarat în anul 2012, în acte, însă din cauză că a fost condus de un grup infracțional, potrivit DIICOT-ului, nu a fost făcut aproape niciun demers până în prezent. Finanțat din banii europeni, acesta avea ca scop „construirea unor sisteme de conectare pentru reţeaua de internet de mare viteză, în zonele dezavantajate din România, pentru a genera creştere economică şi a crea noi locuri de muncă”, potrivit comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu. |
Cum stă treaba la Cluj
În județul Cluj, proiectul trebuia să fie implementat încă din 2016, în 16 localități rurale, unde accesul la informații este mai greu de realizat. Cu toate acestea vorbind cu primarii localităților, am aflat că realitatea este alta. Zonele vizate din județul Cluj au fost următoarele: Bogata de Jos, Bogata de Sus, Mărtineşti, Stejeriş, Pintic, Sărata şi Batin despre care Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a spus că au fost finalizate și alte nouă, Bedeciu, Valea Groşilor, Văleni, Iuriu de Câmpie,
Hăşdate, Mărceşti, Bădeni, Petea, Dealu Negru, în curs de finalizare până la sfârșitul acelui an.
Aşadar, i-am contactat telefonic pe toţi primarii comunelor de care aparţin cele 16 localităţi clujene, declarate de MCSI terminate încă din 2016. Varianta pe care am aflat-o de la conducătorii localităților este cu totul alta. Doar o parte dintre localitățile menționate pe site-ul MCSI ca finalizate, sunt într-adevăr așa, iar în toate celelalte cazuri sus menționate, teoretic încă se „lucrează de zor”.
În localitățile Bedeciu, Valea Groșilor, Dealu Negru, Pintic, Văleni, Mărcești, și Petea proiectul a fost implementat iar oamenii beneficiază de internet de înaltă calitate. Primarii se arată mulțumiți de acest proiect, având în vedere că zonele acelea greu de accesat, au o acoperire foarte mică în ceea ce privește serviciile mobile și rețeaua de internet. Pentru localitățile beneficiare, Ro-Net reprezintă un pas spre normalitate, cât pentru celelalte, oamenii încă așteaptă o minune.
Primarul comunei Cojocna, de care aparține localitatea Iuriu de Câmpie s-a arătat nemulțumit de modul în care a decurs implementarea proiectului și ne-a relatat că „Nu funcționează nimic, chiar mai devreme am fost la Cojocna. Nu poți vorbi cu nimeni pentru că nu e semnal.. nu te poți înțelege în comună”.
Telekom România trebuia să dezvolte până la sfârşitul anului 2015 rețeaua de internet de bandă largă în 783 de localităţi defavorizate din ţară, însă proiectul, în valoare de 85,6 milioane euro, nu presupunea şi conectarea la internet a celor aproape 400.000 de locuitori din aceste zone. Tocmai dn acest motiv, întrebați de stadiul în care se află proiectul, Primarii din zonele în care acesta încă nu a fost finalizat ne-au răspuns astfel: „Firele sunt instalate , dar internetul nu funcționeaza”.
Declarațiile contradictorii ale Ministerului Comunicațiilor și Societății informaționale
După promisiunile făcute în trecut de către MCSI care afirma că până la finalul anului 2016 toate rețelele de internet din județul Cluj, lucrurile nu au evoluat foarte mult. Cu toate acestea, nu putem spune că reprezentanții ministerului comunicațiilor nu își face treaba, deoarece declarații publice de acest gen am avut și recent când Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu a afirmat că: „Din 2014 şi până în prezent proiectul a înregistrat foarte multe blocaje şi multe prelungiri, termenul de finalizare trebuind să fie 2017. Am semnat actul de operaţionalizare al primului lot marcând pentru prima dată un progres concret în acest proiect. Lotul 1 include 110 localităţi în care avem un total de 20.500 de gospodării şi circa 58.000 de persoane cu potenţial beneficiar de a deveni utilizatori de servicii de internet, televiziune şi telefonie fixă. Până la finalul lui 2019 mi-am propus să operaţionalizăm şi celelalte 6 loturi“
Care sunt adevăratele cauze ale acestui eșec
Desfășurarea lentă a proiectului Ro-Net a pus multe semne de întrebare în rândul cetățenilor dar mai mult decât atât în rândul autorităților. În 2017 procurorii DIICOT au început să investigheze proiectul solicitând Ministerului Comunicațiilor o serie de documente legate de implementarea rețelei de Internet de mare viteză Ro-Net, în valoare de peste 85,5 milioane euro, finanțat cu fonduri UE. Procurorii DIICOT au deschis astfel un dosar în care au fost făcute cercetări pentru fapte de constituire a unui grup infracţional organizat şi delapidare în legătură cu proiectul Ro-Net, privind informatizarea zonelor slab dezvoltate.
Ministerul Comunicațiilor a pornit oficial proiectul RO-NET în august 2012. În cel de-al doilea mandat al lui Dan Nica la Ministerul Comunicațiilor, Executivul organizează licitația pentru consultanță în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Contractul, în valoare de 424.877 euro, este atribuit asocierii formate din Confero Finance SRL și Cognos Business Consulting SRL. Atât Confero Finance SRL, cât și Cognos Business Consulting SRL au avut sau au legături cu sfera politică. Proiectul RO-Net a fost demarat de Dan Nica care ulterior a fost urmărit penal în dosarul Microsoft II.
Reţeaua este implementată în prezent, în urma câştigării unei licitaţii, de către un consorţiu condus de Telekom România, din care a făcut parte până în aprilie 2015 şi Avitech Co, una dintre firmele care ar fi controlate de Sebastian Ghiţă, şi el urmărit penal. Oare să fie un interes ascuns din partea unor persoane aflate în funcții publice?
