Suntem prinși din urmă de dorința de a trăi într-o lume digitală, în care printr-o atingere de ecran, toate treburile și problemele să ne fie rezolvate. Ne adâncim atât de mult în ceea ce ar putea să fie, încât uităm de ceea ce este.
Visul tehnologic se conturează în orașele mari, dar ne trezim repede. Mulți autori de filme SF consideră că domeniul în care scriu nu mai poate fi alimentat cu noutăți, întrucât „viața bate filmul” și realitatea pe care o experimentăm acum ar merge în direcția ideilor pe care le consideram cândva Science-Fiction.
Clujul însă, nu bate filmul. Așa zisul oraș „smart”, care cândva era lăudat ca fiind cuibul tehnologiei din țara noastră, începe să-și piardă credibilitatea în rândul locuitorilor. Ce oferă tehnologia clujeană este o iluzie a societății. De la probleme zilnice ale aplicațiilor de plată, la platfome care nici măcar nu poate fi actualizate și alte proiecte fabuloase pentru ochi, dar fără nicio posibilitate de a fi updatate ulterior. Noroc că putem compara Clujul cu Barcelona, domnule Boc.
Orașului nostru „de cinci stele” începe să-i scadă IQ-ul. Este de necontestat faptul că orașul Cluj este foarte bun la implementare digitală, dar nu stă prea bine la capitolul de transformare digitală, ceea ce ne condamnă la stagnare. O să fim supuși exact scenariului orașului Detroit. Degeaba ai 5 stele, dacă ele-s căzătoare.
Nu e de ajuns să implementăm proiecte digitale grandioase venite din bani europeni, iar mai apoi să se așeze praful pe ele. Realitatea este că reușim să obținem proiectele și să le implementăm în Cluj-Napoca, oferind locuitorilor o frumoasă viziune a viitorului. Un viitor pe care, nu avem bani să-l întreținem, pentru că cheltuielile Primăriei Cluj-Napoca ne depășesc mult. Acest procent pe care-l putem investi este nesemnificativ când vine vorba de a dezvolta digital niște proiecte de o asemenea anvergură precum GIS, Antonia, modalități smart de plată și implementarea inteligenței artificiale în administrația publică.
Avem nevoie de continuitate, transformare și schimbări, care sunt inevitabile, dar ține de comunitatea clujeană să aleagă modul în care dezvoltare care va fi integrată în planul mai larg de creștere continuă a calității vieții. Printre numeroasele proiecte demne de a fi blamate de stagnare digitală, menționăm GIS. O platformă care servește drept un ajutor în societate, permițând oamenilor să rezolve probleme reale ale lumii și oferindu-le transparență asupra autorizațiilor de construire, demolare, a certificatelor de urbanism, a PUG-ului și a PUZ-ului. Ne mândrim cu platforma GIS, Cluj-Napoca fiind primul oraș din România care l-a implementat. Adevărul este unul dulce-amar: GIS-ul nostru este prea depășit ca să mai primească laude, comparat cu țările europene. Implementearea lui a fost o mare realizare, dar ne-am îmbătat cu gustul succesului temporar. De atunci, platforma a bătut pasul pe loc, iar niciun IT-ist nu s-a dovedit destul de curajos pentru a aduce un strop de inovație. Dacă tot Primăria ne compară încontinuu cu marile orașe europene, de ce nu aruncăm o privire asupra platformelor GIS din țările respective? Site-urile lor oferă ajutor utilizatorilor neexperimentați, software-uri mult mai avansate și o mai bună accesibilitate.
Ne bazăm orbește pe ideea fondurilor europene. Primim o falsă siguranță a banilor primiți, de parcă ar fi nelimitați, însă adevărul e că nu vom fi la nesfârșit beneficiari. Incapacitatea noastră de a investi deștept în tehnologii care vor da roade în viitor, ne va sorti eșecului. Întrebarea pe care noi o ridicăm este următoarea: Ce se va alege de noi atunci când nu ne vom mai alimenta cu fonduri europene? Abuzăm în prezent de suportul european, dar nu suntem capabili să îl redirecționăm spre o viziune de viitor. Avem nevoie de inovație digitală și inteligență artificială, altfel vom pierde tot ceea ce credem că am construit. Tehnologia avansează în Uniunea Europeană, în timp ce noi ne plafonăm în zona de confort. Parcă refuzăm să privim dincolo de cortina pe care ne-am așternut-o singuri.
O veche problemă pe care cetățenii o ridică de atât de mult timp este cea a traficului, care ar fi putut fi ușor fluidizat într-un oraș atât de „smart”. Într-adevăr, există câteva semafoare inteligente în Cluj-Napoca, însă sunt mult prea puține raportat la ceea ce are nevoie orașul. Faptul că am instalat niște semafoare inteligente pe câteva artere din oraș, nu ne-a dus nicăieri. Primăria a stopat singură acest proces de evoluție, fiindcă nu a oferit monitorizare și gestionare. Revenim din nou la ceea ce ziceam la început: implementăm, dar nu dezvoltăm. Suntem constant depășiți de propriile noastre proiecte.
Analizând mai departe, aducem în discuție și problema aplicațiilor Primăriei, de exemplu ParkingPay. În marele oraș smart, plata parcării cu cardul este o loterie, iar dintre cele două aplicații prin care se poate achita parcarea- niciuna nu funcționează. Vechea aplicație T-Park (care a funcționat bine mult timp) nu mai acceptă plata cu cardul, pentru ca primarul Emil Boc să bage pe gât clujenilor noua aplicație inovatoare a Primăriei, ParkingPay. Păcat că nici aceasta nu funcționează. Un clujean a relatat încercările sale zadarnice de a-și plăti parcarea în Cluj-Napoca:
„Parcând ieri pe Strada Pastorului, am vrut ca orice cetățean civilizat să îmi pun ticket de parcare. Știind că ultima oara pe Tpark nu mergea plata cu cardul, am fugit să caut un automat de parcare. Bineînțeles că am gasit unul de tip vechi care nu mergea: cum am ajuns la el pe ecran scria “Vă rog platiti” și orice apăsăm nu disparea. Mi-am dat seama ca nu am ce face cu el și mi-am scos telefonul în speranța că pot plăti cu cardul pe Tpark.
Bineînțeles că nu funcționa, era disponibilă doar plata sms, iar eu neavând abonament, nu aveam ce face. Am descărcat aplicația Primăriei ParkingPay și bineinteles că după ce am pierdut 5 minute să îmi fac cont, să îmi pun mașina și să adaug un card de credit, mi-a dat eroare și nu am reușit nimic. Până la urma a trebuit săvorbesc cu cineva cu abonament să îmi plătească și eu să îi trimit pe bt pay. După faza aceasta am sunat la Tpark să vad că poate e ceva greșit la telefonul meu, dar ei mi-au spus că Primăria Cluj Napoca a oprit intenționat plata prin card de mai bine de un an pentru că și-au făcut aplicația lor. Am făcut sesizare la Primăria cu problema aceasta dar nu cred ca o să le pese prea mult, ținând cont că pe appstore au o gramadă de reviewuri cu o stea și nu au făcut nimic”, susține clujeanul.
În 2019, Primăria se lăuda cu aplicația ParkingPay : „Avantajul utilizării acestei aplicații constă și în faptul că cetățeanul nu mai trebuie să se deplaseze până la aparatele de taxare pentru a achita taxa de parcare. ParkingPay permite plata parcărilor aflate în zona 1 (1254 locuri de parcare) și zona 2 (3099 locuri de parcare) ale orașului”, susținea municipalitatea.
Adevărul este însă că de atunci, pe aplicație s-a așternut praful, nu a beneficiat de mentenanță, ce să mai vorbim de actualizare? S-a pierdut până și ceea ce s-a avut. O investiție făcută praf și o aplicație de care angajații Primăriei, și-au bătut joc.
Care este situația IT-iștilor de la Primărie?
Deși se sție că piața IT trece printr-o tendință îngrijorătoare de relocare a companiilor și a creșterii șomajului în rândul personalului, nimeni nu vrea să se angajeze la Primărie. Aceasta constituie, fără doar și poate, unul dintre motivele stagnării digitale din orașul nostru. Dar de ce fug IT-iștii de job-ul la Primărie?
Pe Reddit, întrebarea a fost dezbătută, iar oameni din domeniu și-au exprimat părerea:
„ Păi îmi crește tensiunea numai când mă gândesc că lucrez acolo și vine unu’ la mine și face pe șefu și se umfla în pene cum e pe la stat. Doar pentru că el crede că trebuie să taci și să faci. N-ai cu cine să lucrezi la stat. Numai relicve cu mentalități comuniste și infrastructura din epoca de piatră. Ce tu 10.000 lei, că n-aș veni nici pe încă atât.”, spune un IT-ist.
„Pentru ca este mult sub nivelul pieței. Aici putem să ne gândim și la nivelul de măriri, probabil la primărie următoarea mărire e peste 5-10 ani. Pentru că de ce să te duci să-ți facă ăia capul calendar, să lucrezi pe chestii mediocre și să ai de a face cu mentalitatea de instituție de stat ?
Pentru că de ce să te duci să-ți facă ăia capul calendar, să lucrezi pe chestii mediocre și să ai de a face cu mentalitatea de instituție de stat? De ce să te duci să lucrezi singur pe bani puțini, când ai putea face parte dintr-o echipă de oameni din breasla ta, unde ai de la cine învață, cu cine schimbă idei etc?”, spune alt clujean.
Bineînțeles că există loc de comparații grandioase între Cluj și marile orașe: Emil Boc compară Clujul cu Barcelona, clasându-le în aceeași ligă. Comparația a stârnit multe râsete. Ne comparăm cu cel mai apreciat oraș non capitală, din punct de vedere tehnologic din Europa, cu al doilea cel mai valoros ecosistem al tehnologiei, Când noi nu putem de ani de zile să actualizăm o aplicație. O comparație cam curajoasă (și nefondată), din partea edilului, de care IT-ișii din Cluj-Napoca fug mâncând pământul.
e usor sa vorbesti si sa scrii articole denigrand acest oras incontinuu, cand au aparut aceste aplicatii si Boc le-a implementat ai ras si atunci ca ce ne tre noua assa ceva ca la toate lucrurile care misca in acest oras, cu aceste comparatii ale Clujului cu Barcelona si Bruxelles iti permiti sa visezi maret, asa s-au dezvoltat si marile orase – metropole, e vorba de o comparatie de a-ti dori sa ajungi candva ca ele, de o viziune, ai ras si de metrou ca nu se face, ca e minciuna, unde iti sunt scuzele?? mergi cu wizzu in vacanta vezi marile orase pe acolo ce misca si vii acasa cu figuri ca Boc nu face. Aia au facut de zeci de ani si au ales toate mintile luminate, oameni destepti dezvoltarea aceea, la Cluj oare de ce este asa scumpetea asta pe langa inflatie? pai in primul rand nu pot veni la Cluj toti prostii ca nu au bani iar prostii orasului se vor muta catre periferie si inapoi la tara daca nu dai valoare orasului e f simplu. Asa au facut toate marile orase ale lumii
Nu ați reușit decit sa vă transformați într-un oraș extrascump,pe care încerc să-l evite de cite ori pot..în niciun oraș din țară nu vezi așa oameni goliți de conținut și trăind doar pe tabletă…mai aveți un pic și o să văd și soferiitde taxi sau autobuz doar cu telefonul in fața..voi sunteți niște oameni morți(sau mai bine zis niste zombi),doar că nu ați aflat încă