De ce tac americanii în mega-scandalul Kovesi?

Material scris de Bogdan Tiberiu Iacob pe inpolitics.ro:

Laura Codruța Kovesi e omul americanilor. Punct! Mă rog, nu știm dacă e chiar așa, ori ce înseamnă exact asta. Sigur e, însă, că formula de mai sus e rostogolită, în mii și zeci de mii de forme, de ani de zile și s-a înfipt bine în mințile tuturor românilor., de la talpa-țării pînă la vîrf. E drept, au fost și nenumărate evenimente care vin în sprijinul teoriei, dar asta face lucrurile cu atît mai stranii în acest moment. Pentru că marea întrebare pare a fi: de ce tac mîlc americanii în mega-scandalul Kovesi?

Despre Kovesi s-a spus chiar că ar avea cetățenie americană, ea dezmințind informația abia recent, o dată cu audierea din comisia LIBE. Că e omul CIA, de asemenea știre dezmințită de ea.

Dincolo de asta, e deasupra oricărui dubiu că a fost un personaj puternic susținut de americani, prin ambasadorii de la București, prin congresmeni, prin diplomați, prin voci mai groase ori mai subțiri de la Departamentul de Stat șamd.

În 2011, americanii erau îngrijorați că zîna anticorupției ar fi putut fi trasă pe dreapta.

”SUA apreciaza devotamentul, curajul si integritatea conducerii si a angajatilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ai directiilor specializate din cadrul acestei institutii, Directia nationala anticoruptie si Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism. Mandatele procurorului general si al procurorului sef al DNA expira in 2012, dupa sase ani de realizari impresionante. Incurajam Guvernul Romaniei sa se asigure ca vor fi alesi succesori potriviti pentru a mentine aceleasi standarde inalte de integritate, independenta si simt al raspunderii”, se arata intr-un comunicat al Ambasadei SUA.

Și Codruța a rămas pe poziții.

În 2014, Kovesi era premiată de Departamentul de Stat american, prin însărcinatul cu afaceri de la ambasada din București, în cadrul galei „Femei curajoase din întreaga lume”: ”Sub conducerea sa, procurorii DNA au continuat să investigheze cazuri care ar fi fost de neînchipuit în urmă cu un deceniu. Doamna procuror-şef Kovesi a luptat pentru a păstra DNA puternică, relevantă şi independentă. Ea este o forţă care luptă pentru reforma justiţiei şi a statului de drept în România”, declara Duane Butcher.
Acum doi ani, Titus Corlățean declara oficial, la audierea sa în comisia SIPA, că americanii au făcut presiuni infernale asupra sa, pe cînd era ministru al Justiției, spre a o numi pe Laura Kovesi în fruntea procurorilor. ”Nu am apreciat insistenţa ambasadorului american, domnul Gittenstein, de la acel moment, pentru a face o nominalizare despre care se ştie. Era vorba de nominalizarea doamnei Kovesi în funcţia de vârf. Presiunea a depăşit limitele acceptabile în relaţiile diplomatice între state”, spunea el.
Un alt ambasador american, Hans Klemm, nu ezita să joace într-un filmuleț ușor penibil, – produs de ambasada Suediei – de omagiere a Laurei Kovesi, și să declare „sefa DNA a obtinut rezultate impresionante in a aduce in fata justitiei pe cei bogati si cu influenta care au furat Romania si pe romani. Continuati treaba exceptionala pe care o faceti! Va dorim succes in continuare si nu uitati ca cei din comunitatea internationala au o pozitie ferma in sustinerea dvs”.
A doua zi după lansarea filmului, Klemm accentua, într-o vizită prin țară: „DNA a pus oameni puternici in inchisoare, iar ei lupta impotriva DNA. Oameni amenintatori se intorc impotriva Codrutei Kovesi foarte dur. Lupta va trebui sa continue”.
Sprijinul ambasadei se manifesta într-o perioadă dificilă pentru Kovesi, cînd scandalul Black Cube se împletea cu acuzațiile de plagiat ori cu dezvăluirile lui Ghiță. Chiar presa de casă a șefei DNA titra că sprijinul ambasadelor SUA, Suediei, Germaniei etc vine ca urmare a presiunilor puse pe Kovesi de către adversari.
De altfel, ambasadorul Klemm o spusese de-a dreptul, într-un interviu: ”Statele Unite o susţin ferm pe Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al DNA şi toate instituţiile de luptă împotriva corupţiei din România. Activitatea lor este vitală pentru viitorul României. În ce îl priveşte pe Sebastian Ghiţă, ca regulă generală, nu acordăm prea mare atenţie acuzaţiilor nefondate făcute de persoane care fug de justiţie”.
Declarația de susținere venea la 48 de ore de la trecerea în rezervă a celuilalt presupus mare pilon american, Florian Coldea.
Cam în aceeași perioadă venea alt mesaj puternic de sprijin: ”Romania este un exemplu in regiune in ceea ce priveste combaterea coruptiei”, iar unul din scopurile parteneriatului dintre tara noastra si Statele Unite ale Americii este sa se asigure ca nu va permite institutiilor publice „sa se retraga din acest progres”, declara adjunctul sefului misiunii SUA la Bucuresti, Abigail Rupp.
Mesajele erau date la scurt timp după ce Kovesi trăsese semnalul de alarmă asupra modificărilor propuse pentru Codul de Procedură Penală, care, estima ea, vor avea un efect devastator asupra anchetelor. Dar, mai ales, venea într-un moment când ministrul Tudorel Toader se pregătea să-i ceară revocarea.
În iunie, puțin înaintea pronunțării CCR pe revocarea sa, Laurei Kovesi i se aranja în regim de urgență o vizită în SUA, pentru a susține(citi) un discurs la ONU despre importanța luptei anticorupție. Un pretext perfect pentru un nou val de osanale în mass-media prietenă.
La finele aceleiași luni, presa titra ”Fractura din viaţa politică românească s-a putut observa şi vineri seara, la recepţia oferită de Ambasada SUA pentru a celebra Ziua Independenţei. Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Viorica Dăncilă nu au participat la eveniment, în timp ce Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi s-au numărat printre invitaţii de onoare”.
Pe 9 iulie, presat de decizia CCR, președintele Klaus Iohannis semna decretul de revocare din funcție a Laurei Kovesi de la șefia DNA.
În aceeași zi – subliniem – ambasada SUA reacționa vehement: „Ambasada SUA îşi reafirmă angajamentul îndelungat de a sprijini lupta României împotriva corupţiei. România este model regional în privinţa luptei împotriva corupţiei. Facem apel la România să menţină şi să sprijine puternicele sale instituţii de luptă împotriva corupţiei” relata presa.
Pe 9 august, senatorii americani John McCain şi Christopher Murphy îi adresau o scrisoare prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, exprimându-şi îngrijorarea faţă de demiterea procurorului-şef al DNA şi cerând guvernului de la Bucureşti să continue progresele în combaterea corupţiei.
Una peste alta, în toții ani în care a funcționat ca Procuror General ori Procuror-șef al DNA, mîna lungă a SUA s-a întins protector deasupra Laurei Kovesi de cîte ori se adunau nori negri.
Ba, uneori, chiar și în vremuri cu soare.
De mai bine de două luni, Laura Kovesi se află în cel mai cumplit moment al vieții sale.
Exact cînd se pregătea să facă saltul spre mărețul fotoliu de procuror șef european, s-a trezit cu spectrul pușcăriei înaintea ochilor.
Zeci de plîngeri penale, suspectă în două dosare grele, la un pas de a fi inculpată și, automat, eliminată din magistratură.
Din acel moment, adio, carieră!
Sigur, ar fi o soluție intrarea în politică, dacă nu intră în arest mai devreme.
De ceva vreme, Kovesi nu mai bea cafea cu lacrimi de corupt. Ci le varsă, inclusiv în direct la TV!
Ei bine, în mod cu totul straniu, de cînd Laura Kovesi are probleme cu adevărat imense, americanii au ales să tacă mîlc.
La jumătatea lunii februarie, doar la solicitarea expresă a siteului G4media, ambasadorul SUA schițează un răspuns laconic ”Avem încredere în experienţa profesională a Laurei Codruţa Kovesi în România şi susţinem eforturile ei de a căuta oportunităţi profesionale în comunitatea internaţională. Este extrem de dezamăgitor să vedem încă o încercare aparentă de a o discredita. Îi urăm succes”.
De atunci, s-a așternut liniștea deplină.
Recentul mesaj de cîteva rînduri(18 cuvinte) postat pe pagina de Facebook a ambasadei după onorarea lui Kovesi de către Universitatea Harvard nu înseamnă, efectiv, nimic. La urma-urmei, Harvard e o chestiune privată, fără legătură cu administrația americană.
Unde sunt mesajele de sprijin din partea congresmenilor americani, ale Departamentului de stat, unde sunt filmele omagiale, unde sunt comunicatele iritate de odinioară ale ambasadei de la București, ori măcar ale Camerei de Comerț Româno-Americane?
De ce e lăsată, brusc, Laura Kovesi pradă tuturor atacurilor și acuzațiilor – unele chiar ușor exagerate – cînd altădată nu se permitea nici clintirea unui fir de păr din capul zeiței?
De ce stau americanii impasibili cînd Laura Kovesi se îndreaptă spre un final dramatic de carieră în justiție?
Ce folos atîtea premii și decorații made in USA cînd pupila americanilor riscă să ajungă în celula Elenei Udrea cu brățări la mîini?
Dacă americanii nu vor, ipotetic vorbind, să se amestece în derularea anchetelor penale de la noi, de ce nu apar măcar încurajări puternice la adresa lui Kovesi întru obținerea postului de procuror-șef european?
Să fi dat administrația republicană, în fine, semnalul către ambasada încă înțesată de democrați de la București să se abțină de la sprijinirea fostei șefe a DNA?
Ori există motive încă mai teribile?
Cum ar fi ipoteza că americanii se confruntă, în plin conflict între continente, cu tentativa de recuperare de către franco-germani a unui om care știe multe despre activitățile unchiului Sam în România.
Și nu le place deloc ce se petrece.
Nu ne rămîne decît să urmărim atent evoluția evenimentelor, s-ar putea să apară surprize mai mari decît ne imaginăm. (Bogdan Tiberiu Iacob)