Administrația locală din Cluj a fost frecvent criticată în ziarul nostru din cauza dezinteresului arătat față de simbolurile naționale, în special față de statuile din oraș. Un exemplu notabil este grupul statuar „Școala Ardeleană”, care nu a primit încă un soclu, deși a fost promis acest lucru de mai bine de o lună.
Text: Nepăsarea continuă, cu statuia lui Racoviță, un alt simbol clujean important, tot nefiind atribuit un loc, deși semnificația sa culturală este indiscutabilă. Colac peste pupăză, încă nu am primit răspuns cu privire la ce se va întâmpla cu soarta acestei statui, cererea către Primărie fiind pierdută undeva în sertarele administrate de Boc. Situația se repetă și în Oradea, unde o controversă nouă s-a iscat după instalarea unei statui a Sfântului Ladislau, văzut drept întemeietor al orașului, în Cetatea Oradea.
Între timp, statuia lui Mihai Viteazu, îndepărtată în 2019 din centrul orașului, a fost introdusă în această dispută. La locul ei a fost pusă Statuia lui Ferdinand I, iar statuia lui Mihai Viteazu se planifică a fi instalată în Centrul Civic al orașului, lângă Catedrala Ortodoxă, într-o zonă pietonală în construcție. Acest conflicte recente evidențiază că subiectul simbolurilor și statuilor este în continuare de interes și sensibil, cu repercusiuni profunde asupra comunităților locale.
Manipulare și dezinformare privind înlocuirea statuilor din centrul orașului
Pe rețelele sociale s-a răspândit repede ideea că statuia lui Ladislau a înlocuit statuia lui Mihai Viteazu din Piața Unirii. Această dezinformare a fost acceptată și propagată de un număr mare de oameni, provocând nemulțumire și furie în spațiul public.
În realitate, statuia Sfântului Ladislau a fost readusă în Cetatea Oradea după peste 360 de ani și montată în fortăreață la inițiativa Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, sprijinită de autorități. Acest proiect avea rolul de a onora memoria sfântului rege al Ungariei. O statuie similară se afla în cetate cu secole în urmă, însă a fost distrusă de turci în urma asediului din 1660.
O bătaie de joc la adresa simbolurilor românești
Pe lângă ansamblul „Școala Ardeleană” din Cluj, mai multe simboluri culturale românești se confruntă cu pericole în diverse zone ale României. „Monumentul Ostașului Român” din Carei este un astfel de exemplu, care, chiar dacă a primit acordul Consiliului Local și avize de la Ministerul Culturii, este amenințat. Deși autoritățile locale se străduiesc să protejeze monumentul, există riscuri serioase pentru integritatea lui.
Un alt caz de indiferență față de moștenirea culturală este „Statuia lui Avram Iancu” din centrul istoric al Turdei. Aceasta a fost relocată fără a urma procedurile legale și consultarea publică, generând nemulțumiri în comunitate și periclitând importanța istorică a monumentului.
Mai mult, „Bustul lui Avram Iancu”, programat să fie amplasat în Sibiu, nu a obținut acordul Ministerului Culturii, constituind o încălcare a dreptului la exprimarea culturală și arătând lipsa de interes pentru protejarea patrimoniului. În sfârșit, statuile lui Baba Novac din Cluj și Vasile Lucaciu din Satu Mare au fost afectate prin ștergerea unor inscripții relevante, indicând neglijența și lipsa de respect față de patrimoniul cultural românesc. Aceste situații evidențiază nevoia de a acorda mai multă atenție pentru protejarea și promovarea culturii române.
Stop asaltului asupra monumentelor și statuilor românești
La începutul lunii iulie s-a desfășurat o conferință importantă la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, în sala „Ioan Mușlea”, numită „Împreună salvăm monumentele românești”. Aceasta a coincis cu aniversarea a 50 de ani de la inaugurarea grupului statuar „Școala Ardeleană” din Piața Kogălniceanu, Cluj-Napoca. Inițiativa a aparținut mai multor organizații: Asociația Românilor Expulzați în 1940, Filiala Carei, ARS Transilvaniae, ASTRA Despățământul Carei și Societatea Avram Iancu din România, și a vizat problematica tratării indiferente a statuilor românești, din Cluj-Napoca, dar și din alte zone.
Un punct de observație remarcabil este absența reprezentanților primăriei Cluj-Napoca, în ciuda importanței temei abordate. În cadrul acestei întâlniri, criticul și istoricul de artă Marius Porumb a pus accent pe o tendință îngrijorătoare de depreciere a valorilor naționale, pledând pentru protejarea monumentelor istorice și culturale.
A menționat situații precum cea a monumentului din Carei, amenințat cu toate că a beneficiat de suportul Consiliului Local și de avize de la Ministerul Culturii. A adus, de asemenea, în discuție alte cazuri problematice, precum relocarea forțată a „Statuii lui Avram Iancu” din Turda, fără respectarea procedurilor legale și consultarea publicului, sau neaprobarea „Bustului lui Avram Iancu” din Sibiu, care reprezintă o încălcare a dreptului la exprimare culturală. Porumb a menționat și desecrarea statuilor lui Baba Novac din Cluj și Vasile Lucaciu din Satu Mare, ca exemple ale disprețului față de patrimoniul cultural.
Conferința a subliniat importanța protejării și conservării patrimoniului cultural, solicitând implicarea societății civile și a autorităților locale în eforturile de păstrare a valorilor culturale și istorice ale României.
Singurul adevăr pe care îl cunoaștem privind grupul statuar „Școala Ardeleană”. Repunerea pe soclu încă se lasă așteptată
Grupul statuar „Școala Ardeleană”, o capodoperă sculptată de marele Romulus Ladea, a fost finalizat și instalat la trei ani după moartea artistului, survenită la 27 august 1970. Deși s-a spus inițial că soclul statuii a fost creat de arhitecții Adriana Matei și Vasile Mitrea, cu doamna Matei confirmând această informație, documentele și proiectul inițial din 1973 (Proiect nr. 2091/1973 al I.C.G.C.C.) arată identitatea altor autori.
Semnatarii din 1973 au fost Olteanu Horațiu, Sămăreanu Sorin, Drăgan Valentin, Ciurchea Doina, Avram, Pop M., Iasko Margareta, și Florea Ana. Susținut de cinci ingineri, proiectul a primit aprobarea Comisiei de Zonificare a Municipiului și Comitetului Municipal de Cultură și Educație Socialistă Cluj. Soclul a fost considerat o parte esențială a grupului statuar. Cu toate acestea, în proiectul din 2018, realizat de MOSSFERN arhitectura, s-a propus o nouă soluție, argumentând că amplasarea inițială a soclului nu punea în valoare grupul statuar. Comisia de Zonificare a Municipiului Cluj-Napoca a aprobat propunerea, iar lucrările de întreținere și manipulare au fost autorizate și efectuate sub supraveghere specializată.
Totuși, în februarie-martie 2023, comunitatea locală și-a exprimat nemulțumirile față de noua locație a statuii. În fața acestor proteste generalizate, Primăria Cluj-Napoca a cerut modificarea proiectului în timp ce lucrările erau încă în curs de desfășurare. Comisia de Zonificare a Municipiului Cluj-Napoca (C.Z.M.I.) a analizat propunerea prezentată de S.C. MOSSFERN S.R.L. și a cerut modificări, deoarece soclul nou propus era considerat prea mic și insuficient din punct de vedere artistic și istoric.
La 6 martie 2023, Primăria Cluj-Napoca a solicitat firmelor și proiectantului (Astor Com SRL – executant, De Construct Project Consult SRL – executant, Mossfern Arhitectura – proiectant general) să realizeze grupul statuar „Școala Ardeleană” conform viziunii inițiale a dr. arhitect Adriana Matei, în conformitate cu conceptul vechi al concursului.
