Drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor trebuia sa fie executat de ani buni. La cinci ani de la demararea lucrărilor, acesta este în continuare neasfaltat, iar contractul de construcţie a fost reziliat. Funcţionarii din Conducerea Consiliului Judeţean au explicat cum s-a ajuns aici şi câţi bani poate pierde instituţia în urma acestei afaceri prost gestionate.

 

Consilierul judeţean Mihai Seplecan a convocat o conferinţă de presă pe drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, care trebuia modernizat printr-un proiect pe fonduri europene. La fel ca la alte astfel de conferinţe, liberalul a avut o serie de întrebări pentru oficialii Consiliului Judeţean Cluj. Acesta a fost însoţit de directorul de investiţii al instituţiei, Mariana Raţiu, care a oferit mai multe informaţii despre starea lucrărilor şi motivul pentru care nu au fost finalizate, iar contractul a fost reziliat.

„Am fost acum vreo lună de zile pe acest drum, şi se putea merge destul de bine. Acum, din cauza ploilor, drumul a început deja să se strice, şi au avut loc chiar alunecări de teren”, a spus Seplecan.

 

Drumex a primit proiectarea

La nivelul conducerii Consiliului Judeţean, responsabilul pentru acest proiect este directorul RAADPP, la momentul conferinţei acesta era Gavrilă Iuga, interimarul care şi-a şi dat demisia ulterior. Proiectul de modernizare a infrastructurii de acces la zona Răchiţele a demarat în anul 2007, când s-a încheiat contractul pentru serviciile de proiectare, dar proiectul a fost subcontractat societăţii Drumex, a profesorului UTCN Mihai Iliescu.

În august 2008 s-a încheiat contractul de finanţare, după care implementarea a început în iulie 2009, când s-a semnat contractul de lucrări. Licitaţia pentru acesta a fost câştigată de asocierea societăţilor MBS Group, Alfa Rom de la Satu Mare şi Nemzetközi Betonut, Ungaria. Imediat după încheierea contractului de lucrări, proiectul tehnic a trebuit să fie revizuit, pentru că s-a observat o diferenţă dintre listele de cantităţi şi necesarul din teren.

 

Materiale pentru un singur picior de pod

Constructorul a cerut proiectul tehnic schimbat cu noi liste de cantităţi, dar Drumex nu a fost de acord, ceea ce a amânat începerea lucrărilor cu un an de zile. „Acest proiect trebuia revizuit din mai multe motive. Când s-a elaborat proiectul s-a constatat că este prea mare valoarea propusă pentru finanţare, fapt care a determinat tăierea din listele de cantităţi. Aceasta s-a făcut de către RAADPP şi a fost aprobat de proiectantul general, fără a fi asumat de Drumex, care a executat proiectul tehnic. De exemplu, s-au tăiat cofraje. S-a tăiat, de exemplu, de la poduri, astfel că materialele ajungeau numai pentru un picior de pod, nu pentru amândouă.

Doi, s-a constatat că la nivelul anului 2008 s-au modificat clasele de betoane. Acel lucru nu a fost prins în 2009 în licitaţie, aşa că şi constructorul şi-a pus întrebarea dacă respectăm clasele de betoane din legislaţie, sau pe cele licitate. Având în vedere aceste probleme, ne-am asumat inclusiv propria culpă şi am realizat un act adiţional, aprobat şi de Curtea de Conturi. Actul adiţional numărul patru a mărit valoarea proiectului cu 12 milioane de lei, din care cea mai mare sumă o reprezenta diferenţa dintre clasele de betoane”, explică directorul de investiţii din Consiliul Judeţean.

Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean, constructorul ar fi vrut, de fapt, 12 milioane de euro, nu de lei, în plus pentru a realiza proiectul aşa cum a fost el licitat, cu noile modificări impuse de schimbarea listei de cantităţi şi a claselor de betoane.

 

Plângere la DNA

“Eu nu pot să vă spun dacă s-a furat la materiale, pot să vă spun că din expertiza pe care am făcut-o în urma faptului că am intrat într-un blocaj cu constructorul s-a ajuns la concluzia că nu s-au respectat clasele de betoane acolo unde s-a modificat prin actul adiţional nr. 4. Acea expertiză probabil va fi contestată de către constructor. Noi am făcut o plângere la DNA undeva în ianuarie, încă nu am primit niciun feedback de la cei de la DNA, probabil că vor conexa plângerea noastră cu alte aspecte care înţeleg că sunt în derulare”, a declarat Mariana Raţiu.

La contract s-au încheiat cinci acte adiţionale, un al şaselea fiind respins de constructor, pentru că amendamentele consilierilor judeţeni au fost considerate abuzive de către acesta. Faptul că nu s-a semnat acest al şaselea act adiţional a dus, într-un final, la rezilierea contractului. „Astăzi suntem cu contractul reziliat, suntem în instanţă pe partea civilă cu ei şi suntem,, bineînţeles, şi pe partea penală la DNA”, a precizat Raţiu.

 

Dacă e fraudă, pierd tot

Stadiul execuţiei, în absenţa unei evaluări a restului de executat, este undeva în jur la 70%, dar e posibil să fie mai mic, datorită deteriorărilor recente. Până acum, Consiliul Judeţean a achitat 33 de milioane de lei, şi a primit la rambursare 24.

„Contractul de finanţare a fost prelungit până în august 2015. Din punct de vedere a contractului de finanţare stăm bine. Problema este ce măsuri luăm ca să-l finalizăm, ce riscuri ne asumăm, asta vom analiza şi vom venim cu o propunere cât mai curând. Banii europeni s-au rambursat de către Uniunea Europeană, 24 de milioane pe drum, iar pe poduri, 3,2 milioane lei. Contractul este de 42 de milioane de lei, dar noi ne-am asumat o valoare neeligibilă de 12 milioane de lei, e acea modificare de la actul adiţional nr. 4, acolo avem eligibil numai 10%. Putem pierde toţi banii, dacă se constată în mod definitiv printr-o hotărâre a instanţei că este vorba despre o fraudă, vom pierde toţi banii, şi ne vom îndrepta împotriva celor care se fac vinovaţi. În jur de vreo opt milioane vom mai putea cere la rambursare”, a spus Mariana Raţiu.

 

Şi cu banii daţi, şi cu podul îndoit

Cele nouă poduri, modernizate de societatea Samus Dej au fost plătite în totalitate, dar nu au fost recepţionate. Directorul firmei Ioan Tecar i-ar fi dat 30.000 de lei mită lui Horea Uioreanu, potrivit dosarului instrumentat de DNA.

“Contractul pentru poduri este finalizat, avem o problemă cu podurile 1, 3 şi 4. Structura metalică este uşor îndoită, a fost o greşeală de proiectare, am înţeles. Constructorul şi-a asumat să înlocuiască acele trei poduri, fapt care nu s-a întâmplat, motiv pentru care noi refuzăm să facem recepţia finală. Dacă nu-şi va îndeplini obligaţia îl vom executa conform scrisorii de garanţie, aceasta fiind de 10% din valoarea contractului. Valoarea licitată a celor nouă poduri a fost de 3,9 milioane lei, valoarea plătită la constructor a fost integral 3,9 milioane lei, valoarea rambursată a fost de 3,2 milioane lei. Aşteptăm să facem şi cererea finală de rambursare, în schimb, e nevoie de procesul verbal de recepţie. Până nu îl avem nu putem solicita ultima cerere de rambursare”, a mai declarat Raţiu.

seplcan ratiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.