În contextul ultimelor dezvăluiri ce îl au în prim-plan pe Augustin Lazăr, vom readuce în actualitate un subiect de care s-a ales praful, deși în urmă cu 11 ani părea că rațiunea și normalitatea au învins și că se va realiza cu adevărat reformarea Justiției. În anul 2008, avocatul Alexandru Pantea, fost procuror și ofițer acoperit al Securității dezvăluia că tinerii magistrați erau învățați la școala Securității de la Bran să fabrice probe, să șantajeze, să ancheteze, să aresteze și chiar să condamne la moarte la ordinele PCR. La acea vreme s-au agitat puțin apele, însă nu suficient, pentru că astăzi, după mai bine de un deceniu, constatăm că mizeria încă stă ascunsă sub preșul SRI.

În 3 aprilie 2019, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, să semneze urgent revocarea din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr, susţinând că nu se poate tolera ca „procurorii oneşti ai României să fie conduşi de un complice al regimului securisto-comunist”. Scrisoarea vine în contextul dezvăluirilor potrivit cărora Augustin Lazăr ”s-ar fi numărat printre personajele de tristă amintire care făceau jocurile murdare ale fostului regim comunist”. Luju.ro a scris că Augustin Lazăr „a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist”, Iulius Filip. „În anii ’80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste””, scrie sursa citată, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.

În scrisoarea respectivă, Călin Popescu Tăriceanu mai afirmă că ”Augustin Lazăr nu a negat faptele, a încercat doar să ocolească răspunderea reală pe care ar fi avut-o în ceea ce privește persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, șicanat, torturat și lipsit de libertate de către regimul comunist”.

A fost sau nu a fost Augustin Lazăr
absolvent  al școlii de la Bran?

Un lucru foarte interesant a fost readus în atenție de către președintele Senatului în scrisoarea deschisă adresată președintelui Iohannis. Este vorba despre școala de la Bran, despre care Tăriceanu spune că se impune clarificarea situației în ceea ce-l privește și pe Augustin Lazăr.

”Revenind la cazul șocant al procurorului general Augustin Lazăr, cred că se impune clarificarea de urgență, în contextul faptelor prezentate de media, a apartenenței ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comuniști absolvenți ai celebrei Școli de la Bran. Cum se știe, acea școală a format, începând din 1969, toți procurorii care aveau să fie folosiți în aplicarea directivelor partidului comunist și ale Securității privind anchetarea și reprimarea brutală a tuturor cetățenilor români care îndrăzneau să miște în front”, se arată în scrisoare.

Instruiți în ”arta” șantajului

În anul 2008, fostul procuror Alexandru Pantea a dezvăluit într-un interviu pentru ”România Liberă” tenebrele școlii Securității de la Bran unde tinerii procurori erau învățați să fabrice probe, să șantajeze, să aresteze, să ancheteze, să admită torturarea și exterminarea oponenților regimului comunist. Metodele preferate de Securitate și predate la școala de la Bran erau ”Radu” (iradierea), ”Păsărici” (internarea la spitalul de nebuni și folosirea drogurilor) și ”Stănică” – model de tortură practicat de torționarul cu același nume. Lecțiile erau predate de generali de Securitate și Miliție, precum și de procurori de la Procuratura Generală a României.

”Este momentul să vorbesc despre atrocitățile sistemului comunisto-securist pentru că nimeni dintre procurori nu a făcut-o până acum. Unii dintre foștii mei colegi ar putea spune că sunt trădător pentru că mi-am încălcat jurământul făcut la intrarea în acea școală, numai că eu atunci nu am știut ce mă așteaptă, apoi n-am putut ieși din sistem de frică. Acum este timpul ca tinerii să știe ce s-a întâmplat cu adevărat, cum erau distruse destine doar la comanda unor activiști PCR și securiști”, și-a justificat Pantea demersul de a dezvălui totul. 

Pentru a înțelege mai bine ce se întâmpla la școala de la Bran, vă prezentăm câteva paragrafe din interviul realizat de ”România Liberă” cu Alexandru Pantea în anul 2008.

»Ce însemna, concret, pregătirea specială de la Bran?
La Bran am făcut absolut totul: de la trageri cu arme în poligon până la simularea de capturare a unor teroriști, în colaborare cu Armata. Ne-au învățat să folosim aparatele foto, să instalăm tehnica de ascultare în telefoane, în aparate de radio sau de televizor. Se intra în casele oamenilor cu mandat de percheziție eliberat de procuror, iar noi eram instruiți să eliberăm mandate la cererea Securității, chiar fără probe sau cu probe înscenate. Se mai intra în locuințe sub pretextul că se fac verificări la telefon, radio sau televizor. Am fost instruiți cum se fac anchetele speciale, folosindu-ne de șantaj, de substanțe halucinogene sau de tortură.

»Procurorii administrau substanțe halucinogene și foloseau tortura?
Nu, nu noi. O făceau ofițerii de Miliție și Securitate sau deținuții recidiviști. De fapt, toți ofițerii șefi de la Cercetări Penale erau în realitate ofițeri de Securitate, nu de Miliție. Noi, ca procurori anchetatori, eram instruiți să nu vedem când un deținut era adus la anchetă în stare de agitație anormală cauzată de drogurile care i se puneau în cafea sau în ceai. Sau nu observam că un deținut era adus la anchetă bătut. În mod normal, în astfel de cazuri procurorul trebuia sî sesizeze abuzul și să declanșeze cercetări, dar noi eram instruiți să închidem ochii.



»Cine vă preda aceste cursuri?
Aveam ca profesori procurori din Parchetul General sau ofițeri de Securitate. Metodele principale pe care eram instruiți să le aplicăm erau cele consacrate ale colonelului Tudor Stănică. Ne-au învățat cum să-i folosim pe recidiviști și cum să-i păcălim pe infractori să recunoască săvârșirea infracțiunilor cu autori necunoscuți – AN-urile – pentru a închide aceste dosare, să nu apară în statisticile pe țară. În complicitate cu ziarul Scânteia, colonelul Tudor Stănică introducea un decret de grațiere care nu era real. Deținutul era chemat la anchetă și i se lăsa întâmplător ziarul pe masă, apoi se ieșea din camera de anchetă. Deținutul citea decretul de grațiere și recunoștea fapte chiar dacă nu le-a săvârșit, crezând că scapă de pedeapsă. Abia în sala de judecată își dădea seama că a fost înșelat, dar era prea târziu.

(…) La Bran am fost instruiți și cum să-i șantajăm pe judecătorii care nu erau receptivi la ordinele Securității și ale PCR. Mai luau și ei un cadou și noi trebuia să-i șantajăm cu asta. De asemenea, eram instruiți să-i șantajăm pe avocați. Avocații erau cei mai vulnerabili: puteau fi oricând arestați prin înscenări.

E timpul să se scoată scheletul din dulap!

Acestea sunt doar o parte din dezvăluirile făcute de Alexandru Pantea în urmă cu 11 ani. Chiar dacă aceste informații sunt extrem de importante au fost lăsate uitării. Amănuntele pe care fostul procuror le-a oferit opiniei publice pot fi verificate, în sensul că numele tuturor magistraților care au terminat școlile Securității pot fi găsite în arhivele acestor școli, aflate și astăzi sub controlul SRI.

”Mă mir că până acum (n.r. 2008) nu au fost făcute publice aceste informații pentru a se realiza cu adevărat reformarea Justiției. Normal ar fi să se publice numele tuturor procurorilor care au urmat școlile Securității. Aceste informații sunt trecute cu siguranță în dosarele profesionale ale procurorilor. Dacă s-ar face publice aceste informații, nu s-ar mai practica șantajarea procurorilor, care probabil și acum primesc ordine de la serviciile secrete, așa cum primeam și eu când eram procuror”, mai spunea Pantea în cadrul interviului.

Și într-adevăr, lista magistraților absolvenți ai celebrei școli, aflată încă în funcțiune, a fost cerută de către jurnaliști, însă SRI a transmis că nu dă astfel de informații. Poziția CSM a fost la fel de revoltătoare ca acea a SRI. În urma dezvăluirilor făcute de Pantea, CSM condus în acea perioadă de Lidia Bărbulescu a declarat că se va analiza într-o viitoare ședință a plenului consiliului ”oportunitatea” de a se solicita aceste nume de la SRI. Și așa a rămas…

Și CNSAS a cerut de la SRI și de la Ministerul Internelor și Reformei Administrative numele procurorilor și judecătorilor care au fost perfecționați la școlile Securității. Cu toate acestea, după 11 ani de la dezvăluirile făcute de Pantea, identitatea oamenilor loiali Securității în justiție rămâne în continuare ascunsă. Mai grav este că există marea posibilitatea ca mulți dintre acești oameni să mai fie încă activi pe scena justiției. E timpul să cadă scheletele din dulapuri și liderii politici să îndrăznească cu adevărat să ceară SRI-ului să dezvăluie numele magistraților care au trecut prin școala de la Bran.

Contactat telefonic de către reporterul Gazeta de Cluj, Alexandru Pantea, în prezent avocat, a confirmat faptul că nimeni și nicio instituție nu a întreprins vreun demers pentru a se dezvălui lista absolvenților respectivei școli. Mai mult, acesta spune că ”problemele sunt mult mai complicate decât par, deoarece Parchetul a încercat să livreze o altfel de poveste, cum că acolo ar fi fost de fapt un curs de instruire profesională. Procurorii nu aveau ce căuta acolo!”. Alexandru Pantea mai spune că mulți dintre cei care au trecut prin școala de la Bran au devenit agenți secreți. Cu privire la ipoteza că Augustin Lazăr a absolvit școala respectivă, Pantea spune că nu cunoaște acest aspect din cauza diferenței de vârstă dintre cei doi. Augustin Lazăr a terminat facultatea în anul 1981, în timp de Alexandru Pantea a terminat-o în 1970, fiind recrutat la Bran în anul 1973.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.