Curtea Constituțională a României a publicat motivarea cu privire la decizia luată pe tema abuzului în serviciu. Gazeta de Cluj a intrat în posesia acesteia și a stat de vorbă cu câțiva avocați clujeni ce lucrează la spețe în care vor aplica modificarea decisă de CCR
Decizia pe scurt a CCR constă în faptul că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Ca motivare, magistrații instituției precizează, pe larg, că: „termenul „defectuos” nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia. Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare.
Având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că persoana care are calitatea de funcţionar în sensul legii penale trebuie să poată determina, fără echivoc care este comportamentul ce poate avea semnificație penală, Curtea constată că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul dispoziţiilor art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează „prin încălcarea legii”. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispoziţiile constituţionale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr.336 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.342 din 19 mai 2015, par.48). De altfel, Curtea reţine că art.19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New York menţionează expres că, pentru a exista infracţiunea de „abuz în funcţie”, agentul public trebuie să îndeplinească ori să se abţină să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii”, se arată în motivarea CCR.
Pe marginea acestor ipoteze, avocații Gianina Cuc, Tiberiu Ban și Alexandru Rîșniță au făcut comentarii.
Gianina Cuc:„Ceva mai mult decât am avut până acum”
Avocata acreditată la Judecătorie, Tribunal și Curte de Apel, Gianina Cuc vorbește despre beneficiile modificării sintagmei „în mod defectuos” cu „prin încălcarea legii”.
„România și justiția a obținut ceva mai mult decât a avut până acum. Sunt clar stabilite situațiile în care se poate comite abuzul în serviciu. Până acum era acea sintagma ”în mod defectuos” care se putea interpreta în mai multe feluri.
Eu, spre exemplu am două dosare în care se poate aplica această modificare. Este vorba despre dosarul primarului de la Rîsca, ce a fost condamnat definitiv pe abuz în serviciu, unde nu e nici o lege încălcata și ar mai fi dosarul lui Pop Rareș care e în curs de judecată” menționează avocatul Gianina Cuc .
Avocatul Rîșniță:„ Cei ce au încălcat OUG și legi vor răspunde penal”
„Această decizie este o soluție de compromis. Vor profita multe persoane care au fost acuzate de abuz în serviciu raportat la încălcarea fișei postului. Spre exemplu, polițiștii de la Rutieră ce încalcă regulamentul de punere în aplicare a OUG 195/2002 care de fapt e o Hotărâre de Guvern. Acolo sunt foarte multe acuzații care vor dispărea și în general funcționarul public comun, care închide ghișeul cu 10 minute mai repede și nu apucă un om să depună un proiect sau înscris se încadrează la abuz în serviciu. Dacă ne uităm la cum au evoluat condamnările pentru abuzul în serviciu, raportat la 2012, în 2015 erau de vreo 40 de ori mai multe. Aplicarea acestei legi a luato razna cumva. Era momentul să se reglementeze puțin situația.
Cred că acesta va fi efectul modificării: cei care au încălcat OUG și legi, vor răspunde penal,dacă sunt vinovați, iar cei ce au încălcat ordine interioare, ordine de miniștrii, HG-uri, fișa postului sau dispoziții interioare, nu vor mai răspunde penal.
Spre exemplu, eu am o speță în acest sens, nu pot să nominalizez persoanele implicate dar pot relata. Un polițist de la Rutieră oprește o persoană în trafic. Șoferul îi spune că se grăbește că soția lui e însărcinată și naște, agentul îi spune că i-a luat datele de pe mașină, ”du-te la soția ta care are nevoie de tine, îți voi trimite amenda acasă”, ulterior omul după ce naște soția lui, îi spune acesteia să se noteze că a condus mașina pentru că el avea puncte pe carnetul de conducere. Soția se notează ea ca fiind șoferul mașinii și plătește amenda iar sancțiune se face pe numele ei. Și atunci polițistul este trimis în judecată pentru abuz în serviciu, pentru încălcarea articol 184 din HG 1391/2007 din regulamentul de aplicare a codului rutier potrivit căruia polițistul, dacă conducătorul auto nu are actele la el e obligat să îl ducă la sediul poliție pentru identificare și atunci a încălcat-o prevedere dintr-un HG, având în vedere că l-a lăsat atunci pe șofer să plece. Nu exista nici o vătămare, nici un prejudiciu și în rechizitoriu se spune că prin asta este lezată imaginea și interesele IPJ-ului, lucru tras de păr” explică avocatul Alexandru Râșniță.
Tiberiu Ban: „Curtea s-a oprit la jumătatea drumului, după părerea mea”
Contactat pentru a vorbi despre impactul deciziei Curţii Constituţionale a României, avocatul clujean Tiberiu Ban explică beneficiile şi posibilele remedieri în speţă
„Ceea ce s-a criticat sub aspectul neconstituţionalităţii vechii reglementări în ceea ce priveşte abuzul în serviciu a fost lipsa de claritate şi previzibilitate a legii întrucât prin sintagma ”încălcarea atribuţiilor de serviciu” nu se reglementa, în conţinutul normativ al infracţiunii respective, în ce constă încălcarea sau nesocotirea de către autorul infracţiunii a normei imperative care sancţiona infracţiunea de abuz în serviciu.
S-a reproşat caracterul evaziv al redactării anterioare, ceea ce este perfect adevărat şi e valabil inclusiv în cazul infracţiunii de neglijenţă în serviciu. Pentru că şi la neglijenţă se spune neîndeplinirea din culpă a atribuţiilor de serviciu. Ambele s-au raportat în mod nepermis la un termen nedefinit expres prin conţinutul normativ şi posibile interpretări şi confuzii.
Curtea s-a oprit la jumătatea drumului, după părerea mea, nu a fost coerentă şi nu şi-a asumat răspunderea de a clarifica definitiv acest conflict cu norma fundamentală a testului din Noul Cod Penal.
Nu vreau să invoc cauze pe rol pentru a nu face presiuni, dar am mai multe cauze unde voi invoca această decizie. Însă înlocuirea acelei sintagme ”atribuţie de serviciu” cu sintagma ”în condiţiile legii” nu e o soluţie fericită, fiind la fel de interpretabilă. Este, însă un câştig pentru textul normativ sancţionator deoarece este totuşi mult mai riguroasă noua reglementare pentru că obligă Parchetul şi Acuzarea să nu se mai limiteze la afirmaţii vagi şi lipsite de conţinut, ci să indice expres actul normativ pretins a fi încălcat” arată avocatul Tiberiu Ban.
În continuare acesta a vorbit despre aplicarea acestei reglementări în instanţă.
„În cazul unui client de-al meu, mă aflu în situaţia în care nu se precizează în ce consta încălcarea atribuţiilor de serviciu, pentru că simpla invocare a funcţiei deţinută în ierarhia instituţiei în care a funcţionat(director, manager, preşedinte AGA, etc.) nu e suficientă, şi determină confuzii. Este însă de dorit ca acest prim pas făcut de Curtea Constituţională să fie continuat de către legiuitor. De altfel, decizia din 15 iunie a CCR, nu reprezintă practic decât o clarificare, un punct de vedere, şi nu aduce o corecţie textului atacat în contenciosul constituţional, dovadă fiind şi precizarea din comunicatul oficial al CCR, că nu e nevoie de intervenţia Parlamentului în situaţia de faţă.
Modificarea devine un reper util instanţelor judecătoreşti în interpretarea acestui text sancţionator şi stabileşte coordonate mai precise în vederea unei soluţii temeinice şi legale” încheie acesta.
