Sală de judecată

Curtea Constituțională a României (CCR) a motivat decizia privitoare la completele de corupție. În cadrul textului se constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, conflict cauzat de refuzul instanței supreme de a aplica legea referitor la constituirea completelor specializate în soluționarea faptelor de corupție. În al doilea rând, motivarea CCR arată că instanțele inferioare ICCJ, judecătorii, tribunale și curți de apel sunt obligate din 2000 să desemneze complete specializate formate din doi judecători. În instanțele clujene completele respective nu există. La Tribunalul Cluj dosarele de corupție sunt judecate și de un singur judecător.

Sunt mari șanse ca judecarea și condamnarea persoanelor acuzate de corupție să fie lovite de nulitate în urma motivării deciziei CCR prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, conflict cauzat de refuzul instanței supreme de a aplica legea referitor la constituirea completelor specializate în soluționarea faptelor de corupție așa cum cerea art. 29 alin. (1) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Potrivit motivării CCR, forma inițială a articolului 29 alin.(1) din Legea nr.78/2000 statua că: ”Pentru judecarea infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art.15 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.” Din examinarea acestor prevederi legale rezultă, cu claritate, că textul articolului 29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, prin trimiterea realizată la Legea nr.92/1992 (mai exact la dispozițiile art.15), era aplicabil doar instanțelor a căror organizare era reglementată de această lege, respectiv numai instanțelor inferioare Curții Supreme de Justiție de atunci. Și aceasta întrucât, la acea dată, mai exact la momentul intrării în vigoare a Legii nr.78/2000, Curtea Supremă de Justiție nu era organizată și nu funcționa conform prevederilor Legii nr.92/1992, ci potrivit propriei legi de organizare și funcționare, respectiv potrivit Legii nr.56/1993 (Legea Curții Supreme de Justiție), în raport de care își constituia completurile de judecată”.

În motivarea CCR se arată că ”Practic, prin Legea nr.161/2003, articolul 29 alin.(l) din Legea nr.78/2000 a fost modificat, în sensul stabilirii obligativității constituirii completurilor specializate la judecătorii, tribunale și curți de apel din doi judecători. Conform expunerii de motive a legii, rațiunea unei asemenea modificări a fost, printre altele, aceea ca, măcar la cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție, completul să fie alcătuit nu doar dintr-un singur judecător, ci din doi judecători, ca o garanție de incoruptibilitate. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casație și Justiție nu putea fi avută în vedere, întrucât aceasta judeca în completuri de trei judecători, prin urmare, nu exista nevoia unei garanții de incoruptibilitate.

Practic, obligațiile impuse de Legea nr.78/2000 și de Legea nr.161/2003 vizau doar instanțele inferioare Curții Supreme de Justiție, respectiv curțile de apel, tribunalele și judecătoriile

Mai mult, legea stabilește că la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători”.

Degringoladă în instanțele clujene

Din decizia CCR se desprinde clar faptul că instanțele inferioare ÎCCJ, adică judecătoriile, tribunalele și curțile de apel sunt obligate să aibă complete specializate pentru judecarea faptelor de corupție care să fie formate din doi judecători, pentru a garanta incoruptibilitatea judecării cauzei.

Cu toate acestea, în nicio instanța clujeană nu există complete specializate pentru judecarea dosarelor de corupție. Potrivit reprezentanților instanțelor, toți judecătorii sunt specializați pentru judecarea acestor gen de dosare și nu există nicio obligativitate pentru înființarea completelor specializate. Multe dintre dosarele de corupție aflate pe rolul Tribunalului Cluj sunt judecate de un singur magistrat, și nu de doi, așa cum arată legea.

Simona Trestian, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, spune că ”Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în forma actualizată, nu prevede constituirea completurilor din doi judecători care să judece în fond cauze de corupție. Prin urmare, în cadrul Tribunalului Cluj nu există completuri specializate pentru judecarea faptelor de corupție care să fie formate din doi judecători”.

În același timp, niciun magistrat din cadrul instanțelor clujene care judecă dosare de corupție nu are specializări și nu a urmat cursuri de formare profesională pe judecarea faptelor de corupție. Chiar dacă legea prevede că aceste cursuri ar trebui făcute anual.

La mijlocul acestui an, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, aprecia că respectivele complete specializate au fost înființate în 2007 și, după 2014, nu a mai fost reluată discuția asupra lor. Acest lucru nu ar duce deloc la rejudecarea dosarelor respective pentru magistrații care au prezidat procesele respective sunt ei înșiși specializați pe fapte de corupție.

”Completele specializate pe faptele de corupție au fost stabilite în 2007 cu judecători specializați pe fapte de corupție. În 2014, în cadrul colegiului de conducere a instanței, nu s-au mai repus în discuție completele respective pentru că, oricum, judecătorii din cadrul lor sunt specializați pe fapte de corupție”, a declara judecătorul Simona Trestian.

Vizavi de specializarea magistraților pe judecarea faptelor de corupție, în instanțele clujene informațiile sunt secrete sau… nu există.

Potrivit unui răspuns oficial ”Tribunalul Cluj nu păstrează o evidență a cursurilor de formare profesională și a seminariilor la care au participat judecătorii instanței, astfel, ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica informațiile solicitate”.

Răspunsul oficial venit din partea purtătorului de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Mihăiță Marian Lucian, arată că… mapele profesionale ale colegilor lui sunt aproape goale.


Purtătorului de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Mihăiță Marian Lucian

Judecătorul, care este și președintele secției penale, spune că toți colegii lui sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, printr-o decizie interioară. Acest document este semnat de președintele de instanță. În cazul Curții de Apel Cluj, este vorba despre Denisa Bâldean, judecător pe latură civilă.

”La nivelul curții de Apel Cluj nu deținem o asemenea situație statistică”, arată răspunsul oficial furnizat de magistratul Marian Mihăiţă-Lucian.

Daniel Morar, fostul șef DNA, și Monica Pivniceru au altă opinie

Pe de altă parte, Daniel Morar şi Mona Pivniceru arată că, în perioada 2005 – 2018, procentul dosarelor de corupţie din totalul cauzelor soluţionate de Instanţa supremă este de 70,83%, fiind ani în care procentul a fost chiar de 100% (2005 şi 2006), „aspect care, însă, demonstrează că toate completurile trebuie a fi considerate specializate”.

Daniel Morar

Ei consideră ca fiind greşită soluţionarea conflictului dintre Parlament şi Instanţa supremă prin sesizarea Curţii Constituţionale.

„Problema de drept relevată nu are o dimensiune constituţională care să angajeze competenţa Curţii Constituţionale, fiind un aspect care nu aduce în discuţie o afectare de o anumită intensitate a valorilor şi exigenţelor constituţionale. De altfel, per absurdum, a accepta că orice încălcare, directă/ indirectă, a Constituţiei angajează competenţa Curţii Constituţionale ar însemna o încălcare a diviziunii de competenţe între autorităţile publice stabilite prin însuşi textul Constituţiei. (…) A ridica problema neconstituirii exprese a completurilor specializate reglementate de art. 29 din Legea nr. 78/2000 la nivel constituţional înseamnă a-i acorda o atenţie mult sporită, iar efectele deciziei pronunţate sunt disproporţionate asupra derulării cauzelor aflate pe rolul ÎCCJ, mai ales cu privire la cele aflate în apel. Mai mult, Hotărârea Colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 14 din 23 ianuarie 2019, pe care Curtea Constituţională o acceptă ca fiind un act prin care s-au constituit completurile specializate, stabileşte că toate completurile de 3 judecători ale ÎCCJ sunt specializate, astfel că într-o cauză care, întâmplător, a tranzitat acest moment completul nespecializat brusc se transformă într-unul specializat, în condiţiile în care are aceeaşi componenţă şi, astfel, cauza continuă să fie legal judecată”, explică Daniel Morar şi Mona Pivniceru.

Mai mult, arată ei, dacă anterior un dosar a fost soluţionat printr-o sentinţă şi se află în apel, el se va reîntoarce la un complet de 3 judecători existent şi anterior Hotărârii Colegiului de conducere al ÎCCJ din 23 ianuarie 2019 devenit, între timp, specializat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.