DECLIC blochează  Hidrocentrala Răstoliţa cu concursul Curţii de Apel Cluj

Asociația Declic și Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj au cerut în instanță suspendarea executării Acordului de mediu nr. 6/2024, emis pentru un proiect în care este implicată compania Hidroelectrica SA. Acțiunea a fost îndreptată împotriva Agenției pentru Protecția Mediului Mureș și a Hidroelectrica SA. Procesul s-a judecat în data de 7 februarie 2025, la Tribunalul Cluj, care a respins cererea de suspendare a acordului de mediu, considerând-o neîntemeiată. Totuşi, activiştii de mediu nu s-au dat batuţi, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj. În data de 26 iunie 2025, CA Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj. Instanța a dispus îndreptarea unei erori materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 465 din 4 iunie 2025. Decizia este definitivă şi executorie.

Declic și Bankwatch cer suspendarea acordului de mediu pentru hidrocentrala de la Răstolița

Tribunalul Cluj s-a pronunțat asupra unei cereri depuse de Asociația Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj, prin care cele două organizații solicită suspendarea efectelor Acordului de mediu nr. 6/2024, emis pentru continuarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, considerând-o ca neîntemeiată. Cu toate acestea, Curtea de Apel, a dat dreptate activiştilor de mediu, blocând proiectul de infrastructură de la Răstoliţa. 

Asociațiile reclamante susțin că autoritățile au emis acordul de mediu în lipsa unor evaluări esențiale prevăzute de legislația în vigoare. Printre acestea, ele menționează lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului, absența unei evaluări adecvate în conformitate cu Directiva Habitate, dar și ignorarea impactului asupra corpurilor de apă. În opinia lor, documentația care a stat la baza emiterii acordului este una învechită, realizată în urmă cu peste treizeci de ani, care nu ține cont nici de realitățile actuale legate de schimbările climatice, nici de evoluțiile din domeniul siguranței construcțiilor hidrotehnice. Proiectul, derulat de compania Hidroelectrica, ar presupune, printre altele, defrișarea a peste 38 de hectare din arii naturale protejate, zic activiştii.

Reprezentanții celor două ONG-uri atrag atenția că evaluarea efectuată de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș s-a concentrat strict pe aspectele legate de defrișare, fără să ia în calcul impactul real și complex al lucrărilor hidrotehnice propuse. În acest fel, spun ei, a fost încălcată obligația legală de a analiza efectele proiectului asupra solului, biodiversității, resurselor de apă și asupra climei. Ei mai afirmă că întreaga procedură a ignorat faptul că lucrările sunt parte a unui proiect început cu mult înainte de existența unei legislații moderne în domeniul protecției mediului și că evaluarea actuală ar fi trebuit să ia în considerare și efectele deja produse de la demararea investiției.

Totodată, se arată că o parte dintre lucrările incluse în acordul de mediu depășesc limitele prevăzute în certificatul de urbanism eliberat anterior. În plus, autorizația de construire pe care se bazează Hidroelectrica este emisă în 1990, ceea ce, potrivit reclamanților, o face caducă. Utilizarea acestei autorizații pentru un proiect reluat după decenii, în baza unei documentații neactualizate, ar reprezenta un pericol pentru mediu și pentru siguranța populației din zonă.

În susținerea cererii de suspendare, asociațiile invocă mai multe încălcări ale legislației naționale și europene, printre care prevederi din Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 și din Directiva Habitate. Ele mai notează că avizul de gospodărire a apelor a fost emis odată cu acordul de mediu, deși ar fi trebuit să fie parte integrantă a evaluării de impact, în scopul realizării unei analize reale a efectului cumulat asupra mediului.

Hidroelectrica spune că lucrările sunt finalizate în proporție de 90%

În fața Tribunalului Cluj, Hidroelectrica a solicitat respingerea cererii de suspendare formulate de Asociația Declic și Bankwatch România, argumentând că lucrările la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița sunt finalizate în proporție de peste 90% și că proiectul are o importanță strategică, atât la nivel național, cât și european.

Potrivit companiei, obiectivul de investiții vizează valorificarea potențialului hidrologic al râului Răstolița și al mai multor afluenți ai Mureșului. În opinia Hidroelectrica, AHE Răstolița are o funcție complexă, proiectată încă de la început să contribuie la o gospodărire eficientă a resurselor de apă. Amenajarea ar urma să atenueze efectele viiturilor, să protejeze localitățile și terenurile agricole și să asigure rezerve de apă pentru populație, industrie și irigații în perioadele secetoase.

Compania a arătat că proiectul a fost aprobat încă din anul 1989, printr-un decret emis de Consiliul de Stat al României, iar indicatorii tehnico-economici au fost ulterior actualizați prin hotărâri de guvern, inclusiv în anii 1996 și 2017. De asemenea, AHE Răstolița a fost declarat obiectiv de utilitate publică de interes național, pe baza unor documentații de urbanism și avize oficiale emise de autoritățile de atunci.

În sprijinul poziției sale, Hidroelectrica a invocat și contextul geopolitic actual, în special criza energetică declanșată la nivel european în urma războiului din Ucraina. Reprezentanții companiei au subliniat că Uniunea Europeană a lansat, în acest sens, planul REPowerEU, menit să reducă dependența energetică de importurile de combustibili fosili. Conform acestui plan, proiectele care contribuie la producerea de energie din surse regenerabile ar trebui tratate ca fiind de interes public major și de importanță strategică.

Hidroelectrica susține că AHE Răstolița se încadrează în aceste priorități și că România trebuie să răspundă rapid prin accelerarea investițiilor în sectorul energetic verde. Compania mai arată că statul român, prin Ministerul Energiei, a demarat deja procedurile legale de expropriere pentru terenurile afectate de coridorul tehnologic al lucrării, iar despăgubirile au fost stabilite prin acte normative.

Hidroelectrica consideră că suspendarea acordului de mediu ar fi nu doar nejustificată, ci și dăunătoare pentru interesele energetice ale țării și pentru respectarea angajamentelor asumate la nivel european în direcția producerii de energie curată.

Mai mult, investiția este susținută și la nivel național: Consiliul Suprem de Apărare a Țării a emis în 2022 o hotărâre prin care cere creșterea rezilienței energetice a României, iar Guvernul a emis OUG 175/2022, în care obiectivele hidroenergetice aflate în curs de execuție sunt recunoscute drept proiecte de interes național și de siguranță națională. Acest statut le permite, conform legii, să beneficieze de derogări privind scoaterea din circuitul agricol sau forestier.

Hidroelectrica mai amintește că AHE Răstolița este în deplină concordanță cu Strategia Energetică a României și cu Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), iar lista de acte de reglementare legate de proiect – printre care autorizația de construire, acordul de mediu și avizele Gărzii Forestiere – certifică legalitatea și continuitatea lucrărilor.

Un proiect strategic, blocat între legislația de mediu și interesele energetice

Decizia Curții de Apel Cluj de a admite cererea de suspendare a acordului de mediu aduce un nou obstacol în calea finalizării hidrocentralei Răstolița, un proiect început în urmă cu peste trei decenii. De o parte, activiștii de mediu semnalează riscurile majore asupra ecosistemelor și lipsa unei evaluări riguroase, conforme cu standardele actuale. De cealaltă parte, Hidroelectrica invocă urgența investiției și caracterul strategic al proiectului pentru securitatea energetică a României. În acest moment, conflictul dintre protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii energetice nu doar că amână punerea în funcțiune a hidrocentralei, dar ridică întrebări serioase despre modul în care statul român reușește – sau nu – să echilibreze aceste două priorități.