Deficienţa finanţării cercetării distruge şansele României la Nobel

Proiectul lui Radu Silaghi Dumitrescu de a crea sânge artificial este într-un impas. Cel puţin unul de opinii. Unii cercetători susţin că există finanţare disponibilă pentru dezvoltarea proiectului, alţii spun că nu ar fi. Chiar dacă proiectul ar putea aduce Clujului un premiu Nobel, lipsa de interes a autorităţilor naţionale către cercetare ar putea „speria” echipa de la Cluj. Un cercetător atrage atenţia că şi alte state ar putea fi interesate de această cercetare, iar faptul că nu vor fi bani până în 2015 pentru continuarea investigaţiilor ar putea face alte oferte mai atractive.

Proiectul „sângele artificial” nu este abandonat

„Proiectul nu este abandonat nici de autorităţi, nici de cercetători, nici de Universitatea Babeş-Bolyai, ci el continuă. Nu se pune nicicum problema că s-a blocat proiectul pentru că mai au nevoie de 2.000 de euro. Suma despre care vorbim este mult mai mare. Pentru faza actuală ar putea asigura finanţarea chiar şi universitatea, iar domnul rector are toată disponibilitatea. Cel mai mare ajutor pentru grupul de cercetare este să fie lăsat să lucreze. Banii nu intră ritmic, însă este o chestie cu care cercetătorii s-au învăţat. Întârzierile sunt chestiuni care ţin de birocraţie, sunt legale şi nu ţin nicicum de punerea de beţe în roate acestui proiect”, arată o sursă apropiată proiectului „Sângele artificial.”

Banii de cercetare, „sifonaţi” pentru o construcţie

„Din păcate, problema de la nivelul cercetării nu este o neclaritate a universităţii. Eu cred că ar trebui ca finanţările pe cercetare să nu înceteze sau să nu se diminueze atât de dramatic cum vedem că se întâmplă în momentul de faţă. Unul dintre primele lucruri pe care le vom face în acest an este să insistăm ca acest lucru să se producă în continuare şi să nu fie diminuat demersul cercetării. În ceea ce priveşte finanţarea din resursele interne ale ţării chestiunea care este foarte gravă este că se amână competiţii într-un mod incalificabil. Este vorba despre modul în care este gândit şi aprobat bugetul. Nu am niciun fel de informaţii în sensul că bugetul cercetării ar fi scăzut foarte mult, chiar şi faţă de cât a fost anul trecut. Noi ar trebui să ştim că se poată reacţiona. Există alocări pentru alte cheltuieli, dar care nu erau normale să intre la bugetul cercetării. Eu cred că bugetul cercetării este afectat de finanţarea ELI (n.r. laserul de la Măgurele) în faza de construcţie, nu în faza de desfăşurare a cercetărilor. Este un abuz că respectiva construcţie se face din banii de cercetare. Din fondul acesta foarte mic… Eu cred că proiectul laserului ar trebui mutat la Ministerul pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine. Nu are în faza de construcţie nimic de-a face cu cercetarea.

Faptul că an de an s-a scăzut fondul de susţinerea a proiectelor, se amână, se prelungesc artificial, şi rămân în aceleaşi fonduri şi se pasează pe anul următor. Toată această prelungire dovedeşte că nu există resurse pentru finanţarea integrală a proiectelor. Una din cauze poate să fie şi reducerea bugetului cercetării. Fiecare prim-ministru a spus că nu se iau din banii cercetării şi nici unul nu s-a ţinut de cuvânt. Este si ruşinos cât este bugetul alocat cercetării.

În universitate există preocupări, încercări şi cred că vor fi şi rezultate în acest an prin care, din resursele pe care le are instituţia, să se aloce fonduri pentru tinerii cercetători, dar nu sunt soluţii pe termen lung. Nu pot fi cheltuieli mari, care numai din granturi obţinute fie din ţară sau din străinătate pot proveni. Dacă nu vom rămâne la cercetări de mai mică anvergură care va fi tragic sau trist. Pentru proiectele care sunt în derulare, universitatea asigură dintr-un fond de rulment sub formă de împrumut. Pe primele trei luni ale anului asigură o finanţare în speranţa că banii vor veni în aprilie, mai. Nu ar fi trebuit să treacă de luna februarie fără să ştim care este bugetul sigur pe anul acesta. Pentru că sunt sume în principal pentru cheltuieli de personal ca să nu plece tinerii pe care i-am băgat în cercetări. Sunt foarte mulţi tineri foarte buni care stau în expectativă. Îi pierdem şi va fi foarte trist. Se obţine finanţare de la universitate şi pentru cheltuieli care nu pot fi amânate, dar doar dacă atestă că acel proiect este în derulare şi ne putem aştepta ca acei bani să vină înapoi.

Problema cercetării este cronică. Finanţarea de proiecte europene vor fi cel mai probabil în toamnă şi cu certitudine doar în anul următor. Anul acesta este oarecum mort. Această strategie trebuia să fie aprobată înainte şi să înceapă în 2014. Au trecut două luni şi nu este aprobată. În proiect se prevedea că anul acesta să nu fie cheltuieli pe proiect. S-a amânat totul pentru anul viitor. Noi am solicitat ministerului încă din decembrie, când am văzut această strategie, să vină în 2014 cu un proiect special pentru tinerii cercetători. Să nu îi întrerupem, să nu îi trimitem în şomaj. Mulţi s-au dus la firme care mai au activităţi în Cluj. Ceea ce este mai trist este că oamenii buni pleacă. Anul viitor când se vor lansa proiectele nu ai cu cine să lucrezi. Am trimis memorii către toţi primii miniştrii de a se găsi o finanţare directă, explicită care să susţină cercetarea. Nu au vrut nici unii să o facă. S-a amânat, s-a tărăgănat. Nu s-a mai ţinut seama în ultimii cinci ani de zile de nimic. Rezultatul este exact ceea ce era de prognozat în absenţa unor politici ştiinţifice. La Cluj vin studenţi condiţionaţi de părinţi cu posibilităţi materiale. Înainte aveam la Cluj studenţi din Oltenia, Moldova. Acuma dacă vă uitaţi o să vedeţi că nu mai sunt atât de mulţi. Problemele pentru universităţile din oraşele mari pot să fie mai mari decât problemele din alte universităţi. De asemenea, este important să nu se ignore componenta regională a oricărei politici. În  cercetarea din România este cel mai centralizat sistem cu putinţă. O să vedeţi că în capitală se finanţează 75% din cercetare. Nu e normal. Oameni deştepţi şi de ştiinţă sunt peste tot în ţara asta. Finanţarea cercetării nu are deloc această componentă regională, care în toate ţările europene este o componentă importantă.

Sângele artificial nu are nicio şansă

Orice proiect are de suferit de pe urma măsurilor din domeniul cercetării. Inclusiv un asemenea proiect (n.r. cel al „sângelui artificial”). Nu are cum un asemenea proiect să iasă din regulile acestea. Nu există decât bătălia pe proiecte în care cei care finanţează să valideze ideile bune din competiţie. Fără să i se acorde şansa să participe într-o competiţie, Radu Silaghi nu prea poate dovedi că este un proiect de anvergură. Că o să i se dea această şansă azi sau mâine este de natură să dea credibilitate eforturilor care trebuie făcute într-un asemenea proiect. De aceea el cu certitudine va fi afectat. Sigur că una dintre cercetările obişnuite s-ar putea să nu fie stresate, afectate. Dar la el obiectivul este ca în cât mai scurt timp să se ajungă la un rezultat palpabil. El este presat şi de termen. Toată discuţia aceasta în jurul unor idei poate genera şi alte demersuri de către alte grupuri din străinătate. S-ar putea să existe şi un asemenea rezultat şi e bine să ne gândim şi la aspectul acesta. În această chestiune trebuie lăsate un pic la o parte emoţiile şi discutat pragmatic şi în consecinţă. Îl văd presat, prins. Radu Silaghi e pus într-o situaţie dificilă pentru că cercetările pe un asemenea segment trebuie finalizate cât mai repede.

E o întrebare grea (n.r. întrebat, dacă ar fi în locul lui Radu Silaghi Dumitrescu, dacă ar rămâne în ţară sau şi-ar continua cercetările în afara ţării) pentru că el nu este nici atât de tânăr pe cât şi-ar dori să îşi ia lumea-n cap şi să plece din nou. A fost el plecat destul şi a simţit că poate cerceta aici. Acum, după o perioadă în care a fost un pic mai bine pentru cercetare, multa lume a sperat că se vor face lucrurile altfel şi aici. Eu m-aş bate aici. Nu am pierdut încă speranţa că lucrurile pot fi rezolvate în ţară. Eu cred că avem oameni şi avem resurse şi ar fi păcat să nu reuşim să ne valorificăm atuurile. Eu sunt adeptul unui presiuni asupra celor care decid. Pentru cercetători să existe posibilitatea de a obţine finanţări serioase şi adevărate şi atât cât le trebuie oamenilor şi în România. Universitatea e o instituţie mare şi obiectivele ei sunt foarte diverse. Cercetările acestea sunt foarte costisitoare faţă de alte cercetări. Sprijinul nu ar fi fost aşa de uşor de obţinut cum ar fi la o universitate de medicină. Toţi oamenii apreciază similar această activitate. Sunt oprii că unii se descurcă cu mai puţin şi fac lucruri la fel de serioase. Cercetările acestea sunt foarte importante şi ar trebui să beneficieze de o finanţare de le nivelul sistemului”, a mărturisit pentru Gazeta de Cluj Simion Simon, preşedintele comisie de competitivitate şi cercetare ştiinţifică din Senatul UBB.

Finanţarea s-a epuizat

„Domnul profesor a primit finanţare pentru proiectul sângelui artificial, doar că banii respectivi s-au epuizat. Nu s-a mai înscris într-un proiect intern din ciclul celor pe care le putea finanţa universitatea. La nivel naţional ministerul finanţează proiecte pe bază de competiţie. A treia variantă este un grant UE. La momentul actual sunt promisiuni în urma discuţiei lui Radu Silaghi Dumitrescu cu ministrul Mihnea Costoiu (n.r. ministrul delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare). Nu am nicio certitudine că se vor primi banii. Mai este o platformă de crowdfunding prin care universitatea propune câteva proiecte atractive pe care persoane fizice sau juridice pot să le sponsorizeze sau să le finanţeze. Universitatea va face demersuri şi eforturi să obţină prin sponsorizări banii de care are nevoie proiectul sângele artificial. Noi vom încerca treptat să obţinem acei 2.000 de euro, dar şi 1 milion de RON, suma respectivă fiind necesară pentru finalizarea experimentelor pe şoareci. Cei 2.000 de euro îi vom obţine săptămâna viitoare. Trebuie găsită o formă legală sub care să se aloce banii respectivi. Proiectul este interesant, atractiv, nimeni nu a zis că nu e un proiect care merită finanţat. Noi încercăm prin relaţiile cu alte companii, prin biroul de strângere de fonduri, să asigurăm finanţarea acestui proiect”, a declarat Paul Fărcaş, purtătorul de cuvânt al UBB.

Universitatea nu a primit cereri

„Fondurile de cercetare vin din fondurile de le Ministerul Cercetării, din proiectele europene care se pot aplica fie la Autoritatea de Management – AM din România, fie direct la Bruxelles în cadrul proiectelor Orizont 2020, un nou exerciţiu, sau de la fondurile pentru tinerii cercetători din banii universităţii. La noi finanţarea cercetării se face pe bază de competiţie. Universitatea nu a primit nicio solicitare de finanţare pentru proiectul lui Radu Silaghi Dumitrescu. De altfel, nici o solicitare pe cercetare nu a fost refuzată de către rectorat. Nu am primit nicio solicitare în scris de la proiectul <sângele artificial>”, a declarat o sursă din conducerea universităţii.

Ce spune şeful cercetării din UBB

„Proiectele pentru tinerii cercetători, a fost o competiţie organizată de universitate pentru prima dată anul trecut. Am alocat o sumă în funcţie de posibilităţile noastre. Totul s-a desfăşurat pe bază de competiţie. Domnul Radu Silaghi Dumitrescu nu s-a înscris în cadrul acestui proiect în acest an. El nu are probleme de finanţare. Domnul Silaghi Dumitrescu are resurse. Nu ştiu de unde apar titlurile că este torpilat şi că nu sunt bani destui.

Ca idee trebuie să fie un proiect foarte important. Dar trebuie să vedem rezultatele. Aici ne abţinem să facem comentarii pentru că nu putem face declaraţii până ce cercetările nu sunt finalizate. Ca idee sângele artificial trebuie să fie o prioritate pe plan mondial. Noi sprijinim această idee, dar ne abţinem să facem comentarii despre stadiul în care este până când nu sunt publicate şi brevetate. Fiecare program care este finanţat din fonduri europene are condiţii de participare. Dacă un cercetător are experienţa poate accesa orice sursă de finanţare. Sunt surse şi pentru cei care nu au aşa de multă experienţă, dar în acest caz este vorba de proiecte mai mici. Cercetătorii au posibilitatea depunerii unor aplicaţii în consorţii. Nu sunt restricţii. Toată finanţarea cercetării se bazează pe competiţii finanţate pe competiţii bazate pe diverse surse. Nu se dau discreţionar. În momentul de faţă cercetătorii pot accesa FP7 (n.r. program al Comisiei Europene care face parte din Community Research and Development Information Service- Serviciul de cercetarea a comunităţii şi dezvoltarea informaţiei). Sunt şi alte surse şi de la parteneri din industrie. Important e ca fiecare să ştie unde sunt sursele. Noi le popularizăm, transmitem pachetul de informaţii şi ei le accesează. Dacă este un cercetător cu consistenţă care demonstrează că poate cheltui acei bani sigur ar fi sume disponibile (n.r. peste 1 milion de lei). UBB are proiecte consistente şi finanţate şi în curs de finanţare”, a declarat Sorin Filipescu, prorectorul responsabil de finanţare în UBB.

Finanţările cercetării tăiate la sânge

Situaţia dezvoltării proiectului „sângelui artificial” s-ar putea rezolva cel mai devreme în aprilie, însă surse din domeniul cercetării spun că acest fapt ar fi considerat un miracol. Singura condiţie prin care cercetarea ar putea continua în România la nivel înalt ar fi dacă Ministerul Cercetării ar asigura finanţare pentru institutele de cercetare, atât de la Iaşi, Cluj, Timişoara sau Bucureşti. Pentru că resursele naţionale pentru care cercetătorii ar putea accesa fonduri sunt limitate. Universitatea finanţează în fiecare an proiectele tinerilor cercetători prin intermediul Consiliului Ştiinţific sau Consiliului Cercetării. Acest organism este condus de către Radu Silaghi Dumitrescu şi este sub coordonarea prorectorului pe cercetare, Sorin Filipescu. Valoarea finanţării unui proiect este de 20.000 de euro, sumă infinit mai mică decât are nevoie proiectul „Sângele artificial.” Finanţările acordate de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) au fost tăiate în acest an cu 20-60%. Oficialii Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) nu au lansat în acest an competiţii precum în anii precedenţi prin care finanţau proiecte de 2 milioane şi de 4 milioane de lei. România nu a câştigat niciun proiect depus pe fondurile disponibile de la Comisia Europeană, FP7, ca partener principal. Iar proiectul „sângelui artificial” dezvoltat de Radu Silaghi Dumitrescu la UBB nu ar putea fi depus decât în calitate de partener oficial. Restul e ştiinţă, dar important e ştiinţă în favoarea cui…

1,2 milioane de lei au fost fondurile alocate de UBB în 2013 pentru tinerii cercetători prin intermediul Consiliului Ştiinţific. 100 de persoane s-au înscris în cadrul competiţiei şi s-au derulat 60 de granturi