Degringolada in invatamantul clujean

Cluj-Napoca, centru universitar prestigios – este un blazon cu care clujenii se mândresc şi pe care doresc să-l păstreze. Cu toate acestea, pe lângă universităţile de stat care au transformat oraşul în centru universitar de renume, în ultimii ani şi-au „făcut loc” numeroase instituţii de învăţământ particulare, unele „responsabile”, dar cele mai multe obscure şi care au provocat de-a lungul anilor polemici de amploare. Cel mai recent scandal este legat de Universitatea „Spiru Haret”, unitate de învăţământ ce are un centru teritorial şi la Cluj-Napoca. Universitatea „Avram Iancu” şi Universitatea „Bogdan Vodă” au fost, la rândul lor, implicate în diverse polemici, dar timpul le-a „îngropat” şi imaginea lor nu a suferit iremediabil, astfel încât ele îşi „permit” să îşi desfăşoare în continuare activitatea. În plin scandal mediatic cu privire la universităţile particulare şi chiar mai mult, în perioada înscrierilor la facultate, reprezentanţii universităţilor „Avram Iancu”, respectiv „Bogdan Vodă” nu pot fi contactaţi deoarece sunt în concediu. Exemplul este urmat şi de purtătorul de cuvânt de la Universitatea „Spiru Haret”, care, începând de săptămâna aceasta, este, de asemenea, în concediu de odihnă.

Spiru Haret, împotriva tuturor

Situaţia Universităţii „Spiru Haret” este un subiect cel puţin delicat. Cu toate că scandalul este în toi şi că, pentru anumite specializări, s-a interzis organizarea admiterii, viitorii studenţi continuă să se înscrie, iar purtătorul de cuvânt al universităţii, George Nicolau, consideră că nu există niciun program în afara legii. „Nicio specializare nu are probleme. Autorizarea şi acreditarea se fac pe conţinut de învăţământ, pe programe de studii şi specializări, nu pe forme de învăţământ. Baza noastra legală este Legea învăţământului, Legea 84/1995. Am repetat şi repetăm, art. 60 alineatul 1 menţionează că, dacă avem cursuri de zi, putem desfăşura şi la seral, la distanţă şi cu frecvenţă redusă pentru că nu avem programe de studii diferite la aceste forme de învăţământ. Scandalul a pornit din diverse interese, diverse dorinţe ale unor persoane de a profita de admiterea de anul acesta, a altor universităţi. Nu am primit nicio adresă oficială cum că universitatea ar trebui să oprească admiterea la anumite specializări. Toate specializările sunt acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, deci avem dreptul să organizăm admiteri”, a declarat Nicolau.

De cealaltă parte, Miclea a declarat că strategia folosită de „Spiru Haret” este foarte bine cunoscută, iar studenţii care se înscriu la specializările „problematice” trebuie să îşi asume riscul de a urma cursurile unei universităţi care nu poate emite diplome legale. „Legea este foarte clară. Nu poţi emite diplome decât pentru acele specializări şi pentru acele forme de învăţământ care sunt acreditate. Cei care se înscriu acum la Spiru Haret nu mai pot în niciun fel să aibă scuza că nu au fost suficient informaţi. Dacă ei îşi asumă responsabilitatea de a da bani pentru o universitate care nu le va putea emite diplome legale, e problema lor. Nu sunt toate formele de învăţământ acreditate. Ei au refuzat accesul în instituţie a reprezentanţilor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) pentru a le putea acredita programele. Ei au solicitat şi în 2007 şi în 2009 să nu apară în Hotărârea de Guvern (HG). În 2006, după ce Ordonanţa de Urgenţă s-a transformat în legea asigurării calităţii învăţământului, ei trebuiau să îndeplinească anumite criterii, mult mai severe, ca să poată fi acreditaţi. Neputând să le îndeplinească, ei au solicitat să fie scoşi din Hotărârea de Guvern. Practic, din punct de vedere legal, ei nu pot desfăşura forme de învăţământ şi nu pot emite diplome decât pentru specializările şi formele de învăţământ care sunt acreditate. Ei nu pot organiza programe de studii dacă nu sunt în această HG. O specializare are mai multe forme de învăţământ. Trebuie să aibă acreditare şi specializarea şi forma de învăţământ. E tendinţa de a relativiza totul, să creeze o ceaţă faţă de ei, să poată ascunde toate fărădelegile. E o strategie foarte bine cunoscută”, a declarat Mircea Miclea.

Vă rugăm reveniţi… la toamnă

Universitatea „Avram Iancu” este doar una dintre universităţile private acreditate din Cluj-Napoca. Singura persoană abilitată să discute cu presa este rectorul universităţii, Mihu Achim. Reporterii Gazetei de Cluj au încercat să îl contacteze pe acesta pentru lămuriri cu privire la situaţia actuală a universităţii şi pentru un punct de vedere cu privire la scandalul „Spiru Haret”. Din păcate, acesta este în concediu şi numărul de telefon sau adresa de e-mail nu sunt publice. „Puteţi să discutaţi numai cu dânsul, după 1 septembrie. Nu am cum să vă dau un număr de telefon sau o adresă de e-mail, îl găsiţi după 1 septembrie”, a declarat secretara rectoratului, Monica Chichişan. După această conversaţie, Cristina Tîrhaş, lector în cadrul universităţii, ne-a oferit oferit un punct de vedere personal vizavi de „problemele” menţionate mai sus. „Toate programele de învăţământ sunt acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu. Specializările Asistenţă Socială, Antropologie, Educaţie fizică şi Kinetoterapie sunt acreditate, iar specializările Administraţie Publică şi Management sunt autorizate să funcţioneze provizoriu. În ceea ce priveşte cazul „Spiru Haret”, nu cunosc situaţia, nu am o părere foarte limpede. Nu sunt revoltată. Pot doar să spun că ceea ce nu e legal, trebuie rezolvat într-un fel sau altul”, a declarat Tîrhaş. Cu toate că lectorul universităţii a precizat faptul că specializarea Kinetoterapie este acreditată, potrivit listei programelor autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, cuprinsă în H.G. nr. 749/2009, publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 465 în 6 iulie 2009, această specializare nu este acreditată, ci autorizată să funcţioneze provizoriu. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la Universitatea „Bogdan Vodă”, atât purtătorul de cuvânt, Daniela Pripaş, cât şi preşedintele universităţii, Jaradat Mohammad, sunt în concediu, iar numerele de telefon sunt „secrete”. În urma insistenţelor la secretariat, ni s-a comunicat faptul că Pripaş şi Jaradat sunt plecaţi din ţară la un târg de oferte educaţionale. În ceea ce priveşte cadrul legal, universitatea a organizat admitere la mai puţine specializări decât avea dreptul. Facultatea de Ştiinţe Politice are autorizaţie să funcţioneze provizoriu, dar nu s-a „scos pe piaţă”.

„Campionii respectării legii”

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” se declară campioană la respectat legea. Purtătorul de cuvânt al universităţii, rectorul Corina Dumitrescu, a declarat că niciun program de studiu nu se află în afara legii. „Toate facultăţile şi specializările universităţii pe care o reprezint sunt acreditate sau autorizate. Cele înfiinţate în anii 1990 sunt acreditate, iar cele înfiinţate după 2000 sunt autorizate. Toate, absolut toate formele de învătământ au temei legal de funcţionare. Universitatea noastră a fost prima universitate particulară autorizată să funcţioneze, încă din anul 1995”, a declarat Dumitrescu. În ceea ce priveşte cazul „Spiru Haret”, rectorul s-a abţinut de la comentarii. „Cu privire la cazul Spiru Haret, mă aflu în imposibilitatea de a putea comenta, din cauza funcţiilor pe care le deţin. Pot doar să vă spun că legea trebuie respectată”, a precizat Dumitrescu, profesor care ocupă şi funcţia de consilier al ministrului Ecaterina Andronescu.

Sapientia, autorizată să funcţioneze provizoriu

Reprezentanţii Universităţii Sapientia se declară „profund jigniţi” de scandalul „Spiru Haret”. „Noi am respectat întocmai toate reglementările. Suntem profund jigniţi de această situaţie. Cum a putut să funcţioneze această universitate atâta timp fără aprobările necesare? Noi asigurăm un învăţământ de calitate şi credem că odată şi odată trebuie să se respecte reglementările universitare şi să funcţioneze numai acele universităţi care asigură calitatea procesului educaţional”, este de părere rectorul universităţii, Laszlo David. Cu toate acestea, potrivit nomenclatorului publicat în Monitorul Oficial, Sapientia face parte din „instituţiile de învăţământ superior particular autorizate să funcţioneze provizoriu”. Acest lucru înseamnă că, indiferent de cadrul legal în care funcţionează programele educaţionale, studenţii pot să ajungă în situaţia în care universitatea să fie scoasă în afara legii. „Universitatea Sapientia e autorizată să funcţioneze provizoriu, dar aceasta nu înseamnă automat că va primi şi acreditarea. În cazul în care nu vor fi acreditaţi, studenţilor li se vor recunoaşte studiile şi notele, dar vor trebui să susţină examenul de licenţă la o universitate acreditată”, a declarat preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru educaţie, Mircea Miclea.

În ceea ce priveşte programele educaţionale, Sapientia are acreditări pentru nouă specializări. „În total avem 20 de specializări, la nouă dintre acestea am primit acreditarea finală. Avem două specializări mai problematice, Economie agrară şi Psihopedagogie. La Economie agrară am primit răspuns nefavorabil, dar am corectat tot ce s-a cerut şi anul acesta sperăm să obţinem acreditarea. Am primit răspuns nefavorabil şi la Sociopedagogie. Anul acesta nu am organizat admitere pentru această specializare. Restul au autorizaţie şi la momentul potrivit vom obţine şi acreditările”, a declarat Laszlo.

Titlul de înaltă încredere pentru UBB

Universitatea Babeş-Bolyai a primit, în urmă cu puţin timp, titlul de înaltă încredere din partea ARACIS. Aceasta este cea mai înaltă distincţie care poate fi oferită unei universităţi. Acest lucru nu înseamnă că nu există incertitudini şi în cadrul unor facultăţi din UBB, dar acestea sunt tratate cu transparenţă şi viitorii studenţi ştiu la ce să se aştepte. De exemplu, în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială au fost introduse două specializări noi, Marketing Social şi Studii Urbane. Până în prezent, acestea nu au primit autorizaţie să funcţioneze provizoriu, dar studenţii sunt avertizaţi că, în cazul în care nu se confirmă autorizarea până în luna septembrie, candidaţii vor fi înmatriculaţi la specializarea Sociologie. „În momentul în care sunt specializări noi, acestea se propun spre autorizare. Nu a fost confirmată autorizarea de la minister, dar, în cazul în care până la 15 septembrie nu va veni autorizarea, locurile vor fi alocate specializării Sociologie, care este acreditată. La facultatea noastră nu există niciun program neacreditat sau neautorizat. Pe fişa de înscriere apare clar că, dacă până pe 15 septembrie nu primim confirmarea ministerului, toţi cei care au ales această specializare vor fi înmatriculaţi la Sociologie. Demersurile pentru obţinerea autorizaţiei au început în primul semestru al anului universitar anterior. Dosarele pentru specializările respective au fost finalizate în luna octombrie sau noiembrie 2009. Ele au fost aprobate de Senatul UBB, odată cu toate specializările noi din UBB, cel târziu prin decembrie şi de atunci ele sunt la Bucureşti. Ştiu cu siguranţă că nu au fost respinse de Minister, nu a venit un răspuns care să spună că nu sunt aprobate specializările respective. Aceste specializări există la foarte multe universităţi din Europa şi din lume, acesta a fost unul din motivele pentru care UBB le-a propus şi le-a susţinut. Studii Urbane este o specializare recunoscută în toată lumea. Sunt specializări noi, interdisciplinare, deci procesul birocratic durează mai mult. Până la ora actuală, ministerul nici nu le-a inclus în nomenclator, dar nici nu le-a respins”, a declarat decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, Dan Chiribucă.

Procesul de acreditare al unei forme de învăţământ, respectiv al unui program de învăţământ, trebuie să urmeze trei paşi. Primul pas presupune înregistrarea în procesul de acreditare, prin care se obţine autorizaţia de funcţionare provizorie. În a doua etapă, universitatea trebuie să facă dovada eligibilităţii pentru acreditare prin numărul de studenţi înscrişi şi a calităţii programelor oferite timp de cinci generaţii. În funcţie de rezultatele obţinute, forma sau programul de învăţământ obţin acreditarea.

„În România sunt prea multe unităţi ce se botează pompos „universităţi” şi prea puţini studenţi. […] Consider legitime şi adecvate măsurile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Problema care se ridică acum este continuarea, cu consecvenţă, a unei abordări responsabile şi exigente, care, oricum, este întârziată”, a declarat rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Andrei Marga, cu privire la cazul „Spiru Haret”.

Silvia Boncuţiu