Pe 11 februarie 2022, Tribunalul Bacău a decis anularea autorizației de construire emisă anterior pentru parcela românească din cimitirul militar Valea Uzului, ordonând demolarea celor 50 de cruci construite ilegal. La un an distanță, mai exact spre sfârșitul lunii iunie 2023, primarul orașului Dărmănești a trimis o echipă, cu noaptea în cap, pentru a demola crucile amplasate pe terenul comunei harghitene Sâmnartin. Crucile, potrivit mai multor surse, vor fi mutate în Cimitirul Eroilor din Bacău.
Tot scandalul a început din 2019, când Consiliul Local Dărmănești a decis includerea cimitirului militar din Valea Uzului în domeniul public al orașului, creându-se astfel o parcelă românească în mod arbitrar în cimitirul așezării depopulate Valea Uzului, situată la granița dintre județul Harghita și Bacău.
Înainte de aceasta, cimitirul era administrat de comuna Sânmartin din Harghita, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar. În același an, mii de români au ocupat cimitirul pentru a participa la sfințirea parcelei, iar prezența secuilor, care au încercat să împiedice acest lucru, a dat apă la moară președintelui partidului AUR, George Simion, care a devenit, peste noapte, foarte popular, ca fiind un luptător pentru poporul român. Să nu uităm că în 2019, mormintele eroilor români au fost acoperite cu saci de gunoi, ceea ce a creat un adevărat scandal la nivel național.
În luna februarie a anului 2022, Tribunalul Bacău a luat decizia ca toate cele 50 de cruci ale eroilor români să fie demolate deoarece au fost construite ilegal, lucru care s-a și întâmplat în iunie 2023. Mai mult, în luna februarie a anului 2023, Tribunalul Județean Bacău a emis o hotărâre prin care a anulat definitiv dreptul de proprietate al orașului Dărmănești asupra cimitirului. Această sentință a confirmat decizia inițială a instanței de fond, care a anulat hotărârea consiliului local al orașului moldovean prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost declarat proprietate publică a orașului, iar suprafața de 7979 mp a cimitirului a fost înregistrată în cartea funciară pe numele acestuia.
Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei de interes a acţiunii formulate de reclamanta Asociaţia Pentru Protecţia Drepturilor Minoritare Miko Imre şi respinge acţiunea principală formulată de această reclamantă ca fiind lipsită de interes. Respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesual active, privind reclamanta Comuna Sânmartin. Admite în parte cererea principală formulată de reclamanta Comuna Sânmartin. Admite acţiunea conexă formulată de Instituţia Prefectului -Judeţul Bacău şi Prefectul Judeţului Bacău. Anulează autorizaţia de construire nr 69/17.12.2018 pentru lucrări de construire monument cimitir internaţional şi 50 de cruci pentru eroii români emisă de Primarul Comunei Dărmăneşti şi dispune desfiinţarea lucrărilor executate în baza acestei autorizaţii de construire. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta UAT Judeţul Harghita. Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta UAT Judeţul Harghita pentru lipsa procedurii prealabile. Obligă pârâţii la plata către reclamanta Comuna Sânmartin a sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, calea de atac se va depune la Tribunalul Bacău -secţia a IIa civilă , sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 10.02.2022- Document: Hotarâre 89/2022 10.02.2022.
Avocatul Ioan Sabău-Pop: Acolo, la județul Bacău, e o adunătură de trădători
Gazeta de Cluj a luat legătura cu reputatul avocat mureșean Ioan Sabău-Pop care, în urmă cu mai mulți ani, a fost prezent la cimitirul din Valea Uzului.
„Eu nu am fost implicat în procese, iar elemente de noutate nu cred că pot să vă aduc. În 2019 am fost acolo și nu am avut nicio problemă. De atunci nu am mai fost, dar sunt în legătură cu cei care sunt implicați, în special cu Mihai Tîrnoveanu. Acolo situația este așa: primăria Dărmănești a acționat puțin mai forțat, dar corect din punct de vedere național. Mai mult, în 1991-1992 au fost date jos crucile românești, nici nu se știe exact câte au fost. Acolo a existat un cimitir neglijat atât de regimul care a apus, cât și de actualii conducători de neam, însă este un cimitir internațional și sunt îngropați militari și din armata austro-ungară, germani, ruși, români din Ardeal, care făceau parte din armata ungară care sunt asumați ca fiind ai lor. Eu atâta știu, nu am fost într-un fel contactat, iar ideile erau de foarte multe feluri. Acolo trebuia să se apere altfel primăria. Acolo, la județul Bacău, e o adunătură de trădători. E prefectul un nemernic, chiar și episcopul. Nu aduce nicio protecție. Nu-i interesează de nimic, doar de bani. O adunătură de trădători”, a conchis avocatul Ioan Sabău-Pop.
Dr. Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului, a precizat pentru Gazeta de Cluj că se vor ridica în locul celor 50 de cruci la Valea Uzului 150 de cruci, acest lucru reprezentând un gest de respect față de eroii Armatei Române și că aceasta este o acțiune legitimă. El a subliniat că fiecare zi în care eroii nu au însemne creștine deosebite în cimitir reprezintă o gravă ofensă adusă jertfei lor. Astfel, au fost planificate ridicarea a 150 de cruci din lemn pe terenul în care aceștia și-au dat viața.
Există voci din tabăra maghiară și românească care susțin că această acțiune este ilegală, însă Tîrnăveanu a subliniat că aceasta este în primul rând legitimă. El a menționat că există dovezi istorice certe care atestă faptul că sute de români au murit în luptele de la Valea Uzului în 1916, iar documentele din perioada interbelică și anii 1985, 1988 indică faptul că aici au fost înmormântați militari ai Armatei Române, cu un număr de 148 de eroi români.
„Individul pe nume Ivancea în 2019 era prefectul Bacăului din partea PSD și a acționat în justiție Primăria Dărmănești pentru faptul că a construit „ilegal” Crucile și Monumentul, Borboly, atunci, ca și acum, preș. C.J. Harghita a făcut la fel. Au fost tovarăși în procesele derulate în cei 4 ani. Din cauza lor și a Serviciului Juridic ,,Miko Imre” al UDMR s-au demolat Crucile Eroilor Români, Constantin Toma, primarul Dărmănești fiind mâna care a pus în executare sentința judecătorească, „conform legii”. Din punctul meu de vedere Constantin Toma a greșit foarte grav făcând acest lucru, având cel puțin două variante să nu facă acest păcat, variante pe care i le-am și transmis din timp, una dintre ele fiind demisia din funcția de primar. Nu a ținut seama de ele. Nu a vrut nici să mă anunțe când va pune în aplicare decizia tribunalului. Dumnezeu îl va judeca”, a precizat Mihai Tîrnoveanu.
Gazeta de Cluj va urmări acest caz și o să vă prezinte, în materialele următoare, situația de la Valea Uzului.
În legătură cu numărul militarilor români înhumați în cimitir, există diferențe între datele statistice din anul 1928 și informațiile furnizate de Ministerul Apărării Naționale (MApN). În evidențele din 1928, se menționează 11 eroi români, dintre care 8 sunt identificați nominal, iar 3 nu au fost identificați cu nume. Cu toate acestea, în documentul intitulat „Fișa de evidență a cimitirului” din anul 1988, care nu indică o sursă documentară specifică, se face referire la 148 de morți de război români. Este important de menționat că cei care au întocmit fișa în 1988 au combinat numărul militarilor români identificați nominal de la Valea Uzului (18) cu numărul militarilor români identificați nominal la Poiana Uzului (130), care este un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial. Poiana Uzului a fost desființată în perioada interbelică, iar rămășițele osemintelor au fost transferate și centralizate în Cimitirul Eroilor din orașul Comănești, județul Bacău.
