După ce Primăria Cluj Napoca a câștigat în instanță dreptul de a demola ultimul etaj din clădirea Pieței Mărăști, proprietarul afacerii, Costică Pocol, a contestat punerea în executare a sentinței. Acum, dosarul este judecat de un tânăr magistrat care a fost numit în funcție în urmă cu un an și a dispus deja suspendarea executării sentinței de demolare. Pocol a construit etajul respectiv fără autorizație de construcție. În Piața Mărăști își desfășoară activitatea 223 de comercianți, însă doar aproximativ jumătate dintre ei au acord de funcționare.

În urmă cu un an magistrații clujeni au emis o sentință definitivă prin care ultimul etaj din Piața Mărăști trebuia demolat pentru că a fost construit fără autorizație de funcționare. În urma acestui proces, Primăria Cluj Napoca a pus în executare sentința judecătorească, dar procedura a fost contestată de Costică Pocol, omul de afaceri clujean care gestionează afacerea Piața Mărăști.

”La data de 10.06.2022 instanța a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de SC E. SRL (SC Eunicia SRL, n.red.) și P.C.G. (Pocol Cristian Gheorghe, n.red.) și a dispus suspendarea provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 247/2022 al BEJ Vlad Aurelian Liviu, până la soluționarea cererii de suspendare ce face obiectul dosarului cu nr. xxxxx/211/2022.

Prin urmare, data prezentei instituția noastră nu poate desființa aceste lucrări datorită faptului că s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 247/2022 al BEJ Vlad Aurelian Liviu”, arată o adresă a Primăriei Cluj Napoca.

Procesul de suspendare a executării silite este judecat de  GLOGOVETAN Eugenia Carla, numită în funcția de judecător anul trecut printr-un decret semnat de președintele Iohannis în luna mai 2022.

În cererea de suspendare a executării silite, Costică Pocol, patronul Pieței Mărăști, a susținut că a aflat de executarea silită la data de 18.05.2022, de la societatea care funcţionează în imobil, astfel încât în data de 27.05.2022 au formulat contestaţie la executare, iar la data de 08.06.2022, au completat-o cu un capăt de cerere privind suspendarea executării silite.

Pocol pretinde că nu a fost înştiinţaţi niciodată cu privire la executarea silită, considerând  că au fost încălcate dispoziţiile legale.

Potrivit administrației locale, în Piața Mărăști își desfășoară activitatea peste 200 de comercianți.

”Sunt 223 comercianți, din care: 125 dețin acorduri de funcționare, 94 au fost sancționați de către polițiștii locali din cadrul Serviciului Inspecție Comercială, conform prevederilor OG nr. 99/2000 rep. cu suspendarea activității, iar 4 dintre aceștia nu necesită autorizarea administrației publice locale”, arată un răspuns al primăriei clujene la solicitarea o solicitare a Gazetei de Cluj.

Judecătorul protejează dreptul de proprietate al proprietarilor pieței

În motivarea suspendării executării silite, judecătorul a apreciat că în ”dosarul execuţional a fost întocmit procesul verbal de îndeplinire a obligaţiei de a face din data de 18.05.2022, potrivit căruia s-a constat că la adresa imobilului debitorul obligaţiei de a face nu a efectuat nicio măsură de aducere la îndeplinire a titlului executoriu. De asemenea, prin Înştiinţarea din data de 03.06.2022, s-a adus la cunoştinţă debitorului faptul că la data de 14.06.2022, ora 09.00 se va pune în executare titlul executoriu şi se proceda la demolarea construcţiei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 719 alin. 7 C.proc.civ., „dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.”

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale antemenţionate pentru a se dispune suspendarea provizorie a executării silite, respectiv a fost plătită cauţiunea, stabilită conform art. 719 alin. 3 C.proc.civ. şi există urgenţă.

În ceea ce privește urgența, instanţa reţine că dispoziţiile art. 719 alin. 7 C.pr.civ. nu fac nici o referire la circumstanţele ce se impun a fi analizate de către instanţă în soluţionarea cererii de suspendare provizorie a executării silite.

Instanţa va avea în vedere faptul că măsura suspendării provizorii a executării silite este una excepţională, contestatorul fiind ţinut să justifice necesitatea şi utilitatea luării unei asemenea măsuri, respectiv să invoce motive temeinice în sprijinul cererii sale.

Ceea ce prezintă relevanţă în analiza urgenţei la care face referire art. 719 alin. 7 C.pr.civ. este situaţia deosebită a contestatorului, impactul pe care continuarea executării silite îl poate avea asupra acestuia, necesitatea evitării unor pagube semnificative și iremediabile sau cu consecinţe greu de înlăturat în viitor, dificultatea întoarcerii executării ca urmare a desfiinţării formelor de executare.

Având în vedere acest aspect, instanţa reţine existenţa urgenţei având în vedere că pagubele pricinuite de eventuala demolare a imobilului ar fi iremediabile şi cu consecinţe greu de înlăturat pe viitor. Se constată că imobilul constituie proprietatea contestatorilor, instanţa apreciind că urgenţa este reflectată şi de necesitatea protejării dreptului lor de proprietate. Instanţa reţine că suspendarea provizorie a executării durează numai până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulată în cadrul contestaţiei la executare, iar eventualele pagube care s-ar produce creditoarei prin temporizarea executării silite sunt acoperite prin cauţiunea consemnată, care are tocmai această menire”, se arată în motivarea care suspendă executarea silită de demolare a etajului din clădirea pieței clujene.

Licența Parking Mărăști

În 2008,  Amelia Cândea,  studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte persoane în cunoștință de cauză.

”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști, (pe 49 de ani), către trei acționari: Pocol o avut 40%, Bondane 19% și APO 30%”. Primii doi – îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu – au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”. Însă din acest împrumut o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund. Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperând o parte din sumă.

2 COMENTARII

  1. Omul nostru se lauda prin targ ca problema e ca si rezolvata. Probabil ca trebuie sa il credem ca pana acum a tot intins-o faracsa I se intample nimic. Justitie cu ochelari de cal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.