Denisa-Livia Băldean despre măsura valorii unei legi

Denisa-Livia Băldean, preşedintele Curţii de Apel Cluj: ”Măsura valorii unei legi este dată de numărul de litigii pe care îl generează”

Gazeta de Cluj doreşte să iniţieze un proiect jurnalistic prin care să îi prezinte pe toţi preşedinţii instanţelor aflate în jurisdicţia Curţii de Apel Cluj. Cei care doresc să le adreseze judecătorilor respectivi întrebări o pot face pe adresa de mail razvan@gazetadecluj.ro. Pentru început, preşedintele Curţii de Apel Cluj, Denisa-Livia Băldean, a fost de acord să acorde primul interviu din această serie. Ea a dezvăluit o parte din proiectele manageriale care vor da direcţii noi în cadrul Curţii de Apel Cluj, dar şi diverse aspecte ale vieţii ei profesionale de magistrat

Cum vedeţi eforturile care se fac în vederea asigurării unui cadru legal în care atragerea răspunderii magistraţilor să fie mai uşor de pus în practică?

Denisa-Livia Băldean: În ceea ce mă priveşte, constat că se fac eforturi pentru ca răspunderea patrimonială a magistraţilor să fie antrenată necondiţionat, fiind suficient ca partea să fi uzat de toate căile de atac împotriva hotărârii cu privire la care pretinde că este expresia unei erori judiciare. Mai mult, prin modificarea legislativă propusă, aflată astăzi în Parlament, statul devine obligat la exerciţiul unei acţiuni civile în despăgubiri împotriva magistratului, înăuntrul unui termen de prescripţie de zece ani. Categoric, susţin necesitatea unui cadru legislativ care să permită stabilirea răspunderii materiale a magistraţilor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor erori judiciare, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Cred, însă, că este absolut necesar ca judecătorul să fie, mai degrabă, responsabilizat în cadrul profesiei sale, iar nu supus unor presiuni excesive. Este suficient ca aceste norme să fie aplicate, cu rigoare şi fără părtinire, ori de câte ori este stabilită existenţa unor erori judiciare grave, imputabile exclusiv magistratului. Spun exclusiv magistratului, pentru că, spre exemplu, doar o parte dintre cazurile în care Statul român este condamnat la CEDO sunt consecinţa erorilor săvârşite de un judecător naţional, restul antrenând răspunderea altor instituţii ale statului.

Unele voci juridice înclină spre adoptarea unui climat în care să devină posibilă încheierea unei asigurări profesionale pentru magistraţi. Cum vedeţi această opţiune?

Denisa-Livia Băldean: Există, din anul 2004, o dispoziţie de principiu care permite încheierea unor poliţe de asigurare pentru risc profesional, însă în absenţa unei hotărâri de guvern şi a alocării unor fonduri bugetare corespunzătoare în acest sens, ea nu a fost niciodată aplicată. Indiscutabil, o înăsprire a condiţiilor răspunderii patrimoniale a magistraţilor ar trebui susţinută în cadrul unui pachet legislativ, împreună cu norme care să permită o asigurare pentru risc profesional.

Care este modalitatea prin care judecătorii clujeni acces la dosarele cu informaţii clasificate?

Denisa-Livia Băldean:Pentru cititorii dumneavoastră, informaţiile clasificate sunt informaţiile de interes pentru securitatea naţională, în considerarea importanţei pe care o au şi a consecinţelor ce s-ar produce prin dezvăluirea lor. Există un cadru legislativ privitor la accesul magistraţilor la informaţiile clasificate, stabilit prin Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, H.G.nr.585/2002; H.G.nr.781/2002; H.G. nr.1349/2002 şi Hotărârea CSM nr.140 din 6 februarie 2014, care aprobă Regulamentul privind accesul judecătorilor la informaţiile clasificate. Până la adoptarea Hotărârii nr.140/2014, accesul judecătorilor la informaţiile clasificate era posibil numai în condiţiile obţinerii unui certificat ORNIS. La nivelul Curţii de Apel Cluj avem şapte judecători şi 15 auxiliari de specialitate care deţin certificate ORNIS. Ulterior adoptării Hotărârii CSM nr.140/2014, se permite judecătorilor accesul la aceste informaţii prin semnarea unui angajament scris de păstrare a secretului, care nu înseamnă altceva decât o reiterare a obligaţiei de păstrare a secretului informaţiilor clasificate. Principiul care trebuie respectat pentru fiecare solicitare de acces este principiul necesităţii de a cunoaşte. În prezent, mai mult de două treimi din totalul judecătorilor Curţii de Apel Cluj au semnat angajamentul de păstrare a secretului, în condiţiile Hotărârii CSM nr. 40/2014 şi au acces la informaţiile clasificate.

Care sunt proiectele dumneavoastră de management pe care le derulaţi împreună cu cei doi vicepreşedinţi ai Curţii de Apel Cluj?

Denisa-Livia Băldean: Am proiecte proprii şi, în acelaşi timp, înţeleg să sprijin, atât cât este posibil, realizarea proiectelor comune cu cei doi vicepreşedinţi ai Curţii de Apel Cluj, dl.jud. Valentin Mitea şi dl.jud. Irinel-Axente Andrei. Politica managerială urmăreşte, în esenţă, valorificarea maximă a potenţialului uman şi material de care dispunem şi fructificarea oportunităţilor. Curtea de Apel Cluj organizează seminarii şi conferinţe, cu sprijinul formatorilor INM şi al cadrelor didactice din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai. Am spus-o în repetate rânduri şi repet, măsura valorii unei legi este dată de numărul litigiilor pe care îl generează. Vă rog să aveţi în vedere litigiile generate de aplicarea legilor fondului funciar, a legilor speciale de reparaţie, a legilor de salarizare şi stabilire a pensiilor şi veţi concluziona în mod corect. Intenţionez să intensific programele de formare profesională, inclusiv în privinţa auxiliarilor de specialitate, sau mai cu seamă pentru aceştia, pentru a face posibilă, în perspectivă, degrevarea judecătorilor de o parte dintre atribuţii, cele care vor putea fi preluate de grefieri. Am în vedere documentarea pentru fiecare dosar, redactarea documentelor şi a hotărârilor cu un grad redus de complexitate. Competenţele auxiliarilor de specialitate au crescut, pe fondul noilor dispoziţii procedurale şi al numeroaselor aplicaţii care grevează Programul de evidenţă electronică a dosarelor ECRIS. Aşa fiind, apare necesară o majorare a schemelor pentru auxiliarii de specialitate şi formarea unui corp de grefieri cu o pregătire superioară.

Ce proiecte vizează unificarea jurisprudenţei la nivelul Curţii de Apel Cluj?

Denisa-Livia Băldean: În luna martie a acestui an, CSM, în Secţia pentru judecători, a emis Hotărârea nr.148/2015, privind procedura de organizare a întâlnirilor profesionale trimestriale ale judecătorilor. Într-o formulă simplificată, însă eficientă, Curtea de Apel Cluj organizează asemenea întâlniri de mai bine de şase ani. Fiecare problemă se discută şi se supune votului secţiei, pentru a se reţine, în final opinia majoritară ca fiind linia directoare jurisprudenţială în materia respectivă. Minutele acestor întâlniri se comunică între curţile de apel şi se publică pe site-urile curţilor de apel pentru a avea acces la ele toţi cei interesaţi.
Un instrument de unificare a jurisprudenţei complementar este Buletinul jurisprudenţei Curţii de Apel Cluj, care apare, în formă scrisă, din anul 2001.
Nu în ultimul rând, a fost creată aplicaţia „Infohotărâri”, care permite publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi identificarea acestora după materie şi obiect. Până acum, am reuşit să publicăm hotărârile din anul 2011 şi până în anul 2014, urmând ca în perioada imediat următoare să ajungem la zi cu publicarea hotărârilor.

Aveţi soluţii pentru scurtarea termenelor de judecată?

Denisa-Livia Băldean: Pentru reducerea duratei procedurilor, am urmărit şi urmărim acordarea unor termene cât mai scurte. Încă din anii trecuţi s-au luat măsuri pentru stabilirea unui interval rezonabil de iniţiere a procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată în cauzele civile, cuprins între 1 şi 2 zile, în cauzele urgente, respectiv max.7 zile pentru celelalte categorii de cauze. La finele anului 2014, domnul vicepreşedinte Mitea a iniţiat încheierea unor protocoale de colaborare cu instituţiile publice care sunt părţi în procese, inclusiv în cauzele repetitive, spre exemplu, Administraţia Finanţelor Publice a Judeţului Cluj, în scopul comunicării citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură în sistem online. Finalizarea unui astfel de proiect este condiţionată şi de echipamentul informatic de care instituţiile dispun şi, de ce să nu o spunem, de disponibilitatea reală manifestată. Intenţionăm să propunem un parteneriat în acest sens şi Baroului de avocaţi din Cluj, toate aceste proiecte venind în sprijinul scurtării duratei procedurilor.

Cum vedeţi specializarea judecătorilor?

Denisa-Livia Băldean: Astăzi, nimeni nu mai poate face de toate! Cine face totul, nu face nimic şi cine pretinde că le ştie pe toate, nu ştie nimic! Nu putem pretinde calitate în actul de justiţie, înainte de asigura condiţiile unei specializări profesionale. Din păcate, la nivelul instanţelor mici, numărul insuficient de judecători nu permite o specializare, aşa încât se pretinde judecătorilor să soluţioneze, în condiţii de calitate şi eficienţă, pe fondul adoptării în ultimii patru ani a patru coduri noi.
În acest context, în luna mai a cestui an am reuşit înfiinţarea unei secţii de contencios administrativ şi fiscal la nivelul Curţii de Apel Cluj, care va fi condusă de domnul judecător Liviu Ungur şi sper că ea va funcţiona efectiv din toamnă. Secţia a II-a rămâne specializată in judecarea litigiilor cu profesionişti şi a dosarelor de insolvenţă.

Îmi puteţi detalia care sunt planurile Curţii de Apel Cluj de rearondare teritorială a instanţelor?

Denisa-Livia Băldean: Domnul vicepreşedinte Andrei a iniţiat un proiect de redimensionare a hărţii judiciare, prin rearondarea unor localităţi din aria de competenţă teritorială a instanţelor reşedinţă de judeţ în aria de competenţă a instanţelor mai mici. A fost depusă întreaga documentaţie solicitată, iar proiectul se află pe masa Domnului Ministru, spre aprobare.
Regret faptul că unele primării nu au realizat beneficiile acestui proiect, pentru proprii cetăţeni, şi au refuzat să îşi exprime acordul pentru a fi integrate în proiect. Este vorba despre localităţile Gilău şi Măguri Răcătău din judeţul Cluj şi o serie de alte localităţi din judeţele Bistriţa şi Maramureş.
Proiectul de rearondare teritorială propune rearondarea din raza de competenţă a Judecătoriei Cluj-Napoca, în raza de competenţă a Judecătoriei Gherla a localităţilor Cămăraşu, Căianu şi Mociu. Tot astfel, urmează a fi rearondate, din raza de competenţă a Judecătoriei Zalău în aceea a Judecătoriei Jibou, localităţile: Sânmihaiul Almaşului, Cuzăplac şi Cehul Silvaniei, Mirsid, Almaşu, Fildu de Jos şi Zimbor. Sperăm ca proiectul să îşi găsească împlinirea, în cursul acestui an.

Cum este să împarţi dreptatea unui popor care nu iubeşte dreptatea?

Denisa-Livia Băldean: Tema pe care o propuneţi poate fi multiplu faţetată, pentru a oferi o perspectivă socială, istorică, filozofică, religioasa şi, desigur, juridică. Aş spune doar că dreptatea este o virtute morala fundamentală, în considerarea căreia recunoşti şi respecţi drepturile celuilalt. Eu cred că nu lipseşte poporului român această virtute, iar istoria noastră reţine nedreptăţi flagrante şi grave, pe care generaţii la rând au luptat pentru a le înlătura. Noi, ca popor, suntem extrem de creativi şi de originali, însă avem o doză substanţială de neîncredere în propriile calităţi şi în propriile valori, care ne face timizi, reţinuţi şi supuşi, incapabili de a ne afirma cu demnitate şi eleganţă drepturile, mai cu seamă în faţa celor investiţi cu o oarecare autoritate.
Poate ar trebui să renunţăm la acest idei vetuste şi preconcepute legate de lipsa unor valori morale fundamentale, la nivelul poporului nostru. Oamenii se schimbă, iar noi suntem obligaţi să ne adaptăm şi să avem mai multa încredere în ceea ce constatăm a fi pozitiv şi constructiv. Este adevărat că în drumul spre perfecţiune, spre sfinţenie, unii aleg mijloace diavoleşti şi, în final, sunt surprinşi că ajung acolo unde nu îşi doreau însă, păstrând proporţiile, acestea rămân cazuri izolate.
Revenind la Curtea de Apel Cluj, în instanţe sunt oameni tineri, curioşi, inventivi, bine pregătiţi profesional, inclusiv la nivelul curţii, media de vârstă este de 35-40 de ani, oameni care vin cu dinamism şi cu o altă mentalitate. Eu constat că lucrurile funcţionează, este adevărat, mai greu, dar este o schimbare constantă şi progresivă. Ştiu că răul se propagă mult mai uşor şi mai repede, exemplele negative ţin prima pagină, însă aceasta nu înseamnă că au dispărut virtuţile morale, valorile sociale. Referitor la actul de justiţie, schimbările în bine se văd în profesionalismul oamenilor pe care îi avem şi în calitatea actului de justiţie.

Ce vă impresionează la pledoaria unui avocat?

Denisa-Livia Băldean: Elocvenţa judiciară! Dacă doriţi, elocvenţa este arta de a convinge, practicată de un om cinstit, într-un scop moral în care oratorul crede. Mi-a plăcut şi am reţinut această definiţie, dată de un eseist francez, pentru că ea predispune la meditaţie. În timp, interesul pentru elocvenţă a dispărut şi este firesc să se întâmple aşa. Suntem contemporanii unor vremuri în care există prea puţin timp şi loc pentru elocvenţă, pentru a descoperi, dincolo de mesajul pledoariei, talentul şi personalitatea oratorului. Aşa că, astăzi, într-un timp al dinamismului şi al supra-specializării, ceea ce mă poate impresiona este profesionalismul avocatului, capacitatea acestuia de a transmite informaţii de valoare într-o formă sintetică şi adecvata problemei juridice în dezbatere. Mă pot stimula argumentele juridice pe care un avocat ar putea să le aducă, conferind chestiunii litigioase o perspectivă nouă, necunoscută, chiar şi pentru judecător. Mă impresionează, de asemeni, eleganţa şi respectul pe care avocatul le imprimă raporturilor stabilite într-o instanţă de judecată.

Nu de profesionişti ducem lipsă, ci de seriozitate!

”Pornind de la apariţia Legii 330/2009, în domeniul salarizării au intervenit 13 acte normative, unele necorespunzător redactate, aşa încât generează litigii. Se ajunge ca raporturile sociale să fie rezolvate în justiţie. Salariile şi pensiile sunt stabilite în justiţie, iar acest lucru nu este normal! Există o inflaţie legislativă la toate nivelurile. O incoerenţă legislativă şi o insuficientă atenţie acordată redactării actelor normative. Dacă la locul de muncă, indiferent de natura lui, ne facem treaba cu responsabilitate, vom progresa. Nu de profesionişti ducem lipsă, ci de seriozitate!”, Denisa Băldean, Preşedintele Curţii de Apel Cluj.