Procurorul general Augustin Lazăr a fost denunţat la Secția pentru Investigaţii a Magistraților. Profesorul Corneliu-Liviu Popescu îl acuză pe Augustin Lazăr de crime împotriva umanităţii după ce luju.ro a scris că Augustin Lazăr că nu ar fi permis eliberarea din Penitenciarul Aiud a deţinutului politic Iulius Filip.
Avocatul Corneliu-Liviu Popescu, profesor universitar doctor si conducator de doctorat si postdoctorat la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universitatii Paris 1 Panteon Sorbona, a formulat miercuri dimineata, 3 aprilie 2019, la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), un denunt impotriva procurorului general Augustin Lazar si impotriva tuturor persoanelor care „l-au torturat si i-au aplicat acte inumane ori nu au luat masurile legale pentru a-l proteja impotriva torturii si a actelor inumane” pe Iulius Filip, dizident anticomunist, in perioadele cat a fost arestat si detinut politic in Penitenciarul Aiud, anunţă luju.ro.
Conform denuntului publicat de luju.ro, avocatul Corneliu-Liviu Popescu a sesizat SIIJ fata de posibila savarsire de catre Augustin Lazar– la data faptelor procuror la Procuratura Locala Alba Iulia si presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata din Penitenciarul Aiud – de crime impotriva umanitatii, respectiv de infractiuni contra omenirii si de infractiuni contra umanitatii, solicitand aplicarea normei penale mai favorabile, respectiv a infractiunii contra umanitatii prevazuta de noul Cod penal.
Corneliu-Liviu Popescu reclama in denuntul inaintat la SIIJ ca Augustin Lazar, ca procuror delegat la Penitenciarul Aiud, „nu a luat masurile legale pentru incetarea torturii si a actelor inumane din motive politice si pentru asigurarea conditiilor umane de detentie pentru victima, iar, ca presedinte al Comisiei, a impiedicat liberarea conditionata a victimei, stiind ca mentinerea victimei in stare de detentie va atrage in continuare supunerea acesteia la tortura si la acte inumane din motive politice”.
Publicam in continuare pasaje din denuntul formulat de profesorul Corneliu-Liviu Popescu la Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitiei in data de 3 aprilie 2019 impotriva procurorului general Augustin Lazar:
„Subsemnatul, Corneliu-Liviu POPESCU (…) profesor universitar doctor si conducator de doctorat si postdoctorat la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universitatii Paris 1 Panteon Sorbona, avocat in Barourile Bucuresti si Paris,
In temeiul art. 288 alin. (1) si art. 290 C.pr.pen.,
Sesizez organul de urmarire penala cu prezentul
DENUNT
Privindu-i pe numitul Augustin LAZAR, la data faptelor procuror la Procuratura Locala Alba Iulia, procuror delegat la Penitenciarul Aiud si presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata din Penitenciarul Aiud, precum si pe toate celelalte persoane care l-au torturat si i-au aplicat acte inumane ori nu au luat masurile legale pentru a-l proteja impotriva torturii si a actelor inumane pe Domnul Iulius FILIP, dizident anticomunist, in perioadele cat a fost arestat si detinut politic,
Privind posibila savarsire de acestia de crime impotriva umanitatii (in terminologia Dreptului international public), respectiv de infractiuni contra omenirii (in terminologia vechiului C.pen.) / de infractiuni contra umanitatii (in terminologia noului C.pen.). (…)
Intre faptuitori se afla numitul Augustin LAZAR, la data faptelor procuror la Procuratura Locala Alba Iulia si presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata din Penitenciarul Aiud. Acesta, ca procuror delegat la Penitenciarul Aiud, nu a luat masurile legale pentru incetarea torturii si a actelor inumane din motive politice si pentru asigurarea conditiilor umane de detentie pentru victima, iar, ca presedinte al Comisiei, a impiedicat liberarea conditionata a victimei, stiind ca mentinerea victimei in stare de detentie va atrage in continuare supunerea acesteia la tortura si la acte inumane din motive politice.(…)
In drept
Crimele impotriva umanitatii isi au fundamentul juridic in Statutul Tribunalului Militar International de la Nuremberg anexat Acordului de la Londra din 08.08.1945 si in hotararea acestei instante penale internationale, reprimarea crimelor impotriva umanitatii fiind un principiu fundamental al Dreptului international public, conform Rezolutiei 95 (1) din 11.12.1946 a Adunarii generale a Natiunilor Unite.
Crimele impotriva umanitatii sunt imprescriptibile conform Conventiei Natiunilor Unite din 26.11.1968 asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii, ratificata de Romania prin Decretul nr. 547/1969.
Prin urmare, atat in perioada faptelor, cat si in prezent, Dreptul international public de natura conventionala, de natura jurisprudentiala si de natura principiilor generale consacra institutia juridica a crimelor contra umanitatii si caracterul imprescriptibil al acestora.
Din perspectiva dreptului intern roman, vechiul C.pen., in vigoare la data faptelor, reglementa infractiunea de „Tratamente neomenoase” in art. 358, ce facea parte din titlul XI, „Infractiuni contra pacii si omenirii” a partii speciale, in timp ce actualul C.pen., in vigoare la data prezentului denunt, reglementeaza „Infractiuni contra umanitatii” in art. 439, ce face parte din titlul XII, „Infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi” din partea speciala. Dintre norma penala in vigoare la data faptelor si norma penala in prezent in vigoare trebuie aplicata norma cea mai favorabila, potrivit art. 5 din noul C.pen.
In plan jurisprudential, un fost comandant de penitenciar din perioada totalitara comunista, numitul Alexandru VISINESCU, a fost condamnat la 20 de ani inchisoare pentru crime impotriva umanitatii, prin Sentinta penala nr. 122/F din 24.07.2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I penala in Dosarul nr. 3986/2/2014, definitiva prin respingerea apelurilor prin Decizia penala nr. 51 din 10.02.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in Dosarul nr. 3986/2/2014,
In perioada faptelor, potrivit Legii nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii Republicii Socialiste Romania: procuratura supraveghea respectarea legalitatii la locurile de retinere si detinere preventiva si supraveghea respectarea legii in activitatea organelor de la locurile de executare a pedepselor (art. 3); procurorul verifica, la locurile de retinere sau detinere preventiva, legalitatea conditiilor de retinere si detinere, luand masurile prevazute de lege (art. 14) si supraveghea respectarea legii de organele de la locurile de executare a pedepselor, avand acces deplin la locurile de executare a pedepselor si verificand legalitatea conditiilor de detinere (art. 24), luand masuri daca se constata cazuri de nerespectare a legii (art. 25).
Tot in perioada faptelor, conform Legii nr. 23/1970 privind regimul executarii pedepselor, comisia de propuneri in vederea liberarii conditionate avea ca presedinte un procuror, comandantul penitenciarului fiind un simplu membru (art. 27), procesul-verbal al comisiei fiind trimis instantei judecatoresti spre a decide numai daca el continea propunerea de liberare conditionata, iar nu si daca se constata ca nu erau indeplinite conditiile si se fixa un termen pentru reexaminarea situatiei (art. 28).
Rezulta ca, daca a fost condamnat penal pentru crime impotriva umanitatii un comandant de penitenciar din perioada totalitara comunista, a fortiori se impune acest lucru pentru procurorul care supraveghea respectarea legii de catre un comandant de penitenciar si care era presedinte al comisiei privind liberarile conditionate, in care comandantul penitenciarului era un simplu membru.
Autorul prezentului denunt solicita parchetului sa verifice daca faptele denuntate nu ar putea constitui crime impotriva umanitatii, posibil comise de persoanele vizate de prezentul denunt.
Autorul prezentului denunt solicit parchetului sa solutioneze prezentul denunt cu celeritate maxima, date fiind gravitatea faptelor denuntate, functia persoanei indicate nominal in prezentul denunt, caracterul larg public al faptelor.
Autorul prezentului denunt solicita parchetului sa nu dea dovada de complezenta cu persoana indicata nominal in prezentul denunt, chiar daca respectiva persoana este superiorul ierarhic (mediat) al procurorului ce va solutiona prezentul denunt.
Autorul prezentului denunt subliniaza raspunderea morala uriasa in fata Istoriei a magistratilor de parchet si de scaun ce vor adopta solutii in cauza penala ce va fi inregistrata pe baza prezentului denunt”.
Vezi pe luju.ro denunțul integral formulat de profesorul Corneliu-Liviu Popescu.i
