Deputatul clujean Mate Andras este tot mai aproape de a îşi concretiza una dintre propunerile legislative pentru care a militat extrem de mult. Este vorba de o lege conform căreia limba maghiară ar putea deveni a doua limbă oficială în justiţie. După ce a primit acordul tacit al Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă este acum pe masa senatorilor care vor decide dacă iniţiativa deputatului clujean se va transforma în lege. Propunerea lui se sprijină pe  prevederile Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia în domeniul înfăptuirii justiţiei în limba maternă în conformitate cu prevederile Chartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.

Propunerea înaintată de clujeanul Mate Andras vrea să modifice limba în care sunt redactate documentele din dosarele aflate pe rolul unor instanţe, unde minorităţile au o pondere de cel puţin 20%, dar şi să modifice o parte dintre examenele pe care le dau magistraţii. Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor a arătat că Parlamentul României ar trebui să îşi exprime angajamentul în ceea ce priveşte folosirea limbii în administraţie, justiţie şi învăţământ.

“Parlamentul României ar trebui să adopte o declaraţie prin care să îşi exprime angajamentul de a întreprinde demersuri în vederea aplicării unui punct al Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, conform căruia «fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său»”, a explicat Mate.

În opinia sa, Parlamentul României va trebui să susţină adoptarea cadrului legislativ în domeniul organizării şi funcţionării justiţiei, astfel încât aceasta “să concorde întocmai cu prevederile Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba Iulia în domeniul înfăptuirii justiţiei în limba maternă, în conformitate cu prevederile Chartei Europene a limbilor regionale sau minoritare”.

De asemenea, el propune şi o modalitate de urmărire în timp a derulării proiectului.

“Parlamentul României va solicita Guvernului un raport periodic, semestrial, cu privire la măsurile luate pentru ducerea la îndeplinire a obiectivului stabilit prin declaraţie şi la stadiul punerii în aplicare a legislaţiei adoptate de Parlament”, a conchis Mate Andras.

 

Guvernul şi CSM au spus nu

Cu toate acestea, Propunerea a fost avizată negativ de Guvern, dar şi de Consiliul Superior al Magistraturii.

“Nu considerăm oportună modificarea legii în sensul propus prin iniţiativa legislativă, valorificarea criteriului cunoaşterii limbii minorităţilor naţionale cu pondere semnificativă în zona în care funcţionează instanţa sau parchetul putând avea pondere cel mult, alături de alte criterii, în evaluarea şi soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete. Unele măsuri propuse prin iniţiativa legislativă prezintă în mod clar influenţe financiare, însă nu sunt prevăzute şi estimările acestora”, arată punctul de vedere al Guvernului.

De asemenea, consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ această propunere.

“Propunerile nu îşi găsesc justificare în primul rând din perspectiva faptului că prevederile art 9 din Cartă, selectate de ţara noastră la momentul ratificări acesteia, în aplicarea căreia se susţine că a fost formulată propunerea legislativă analizată, nu impun astfel de obligaţii. După cum reiese din formularea imperativă folosită “vor fi numiţi” textul instituie o veritabilă obligaţie în sarcina autorităţilor, fără să ia însă în calcul modalităţile specifice de numire şi, respectiv, angajare, a magistraţilor judecători şi procurori şi a personalului auxiliar de specialitate, în raport de care este foarte posibil ca această obligaţie să nu poată fi îndeplinită în mod obiectiv”, arată motivele de respingere a acestei propuneri legislative.

 

Principalele modificări adoptate de Camera Deputaţilor

–       Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au susţinut cu succes un examen de cunoaştere a limbii unei minorităţi naţionale prevăzute în Legea nr. 282/2007 pot solicita cu precădere numirea la judecătoriile în raza cărora minoritatea respectivă are o pondere semnificativă.

–       În anunţarea posturilor vacante se va avea în vedere ca la tribunalele şi curţile de apel în a cărei raze o minoritate naţională prevăzută în art. 5 al Legii nr. 282/2007 are o pondere mai mare de 20% să fie numiţi şi judecători respectiv procurori care cunosc limba respectivă

–       Pentru posturile vacante care necesită cunoaşterea limbii unei minorităţi naţionale conform prevederii alin. (11) al art. 43 pot participa doar candidaţii care au susţinut un examen de cunoaştere a limbii minorităţii naţionale respective.”

 

Justiţie în 60 de limbi

În Europa 100 de milioane de cetăţeni aparţinând uneia dintre cele 340 de minorităţi autohtone trăiesc azi în 47 de state. Tot al şaptelea cetăţean European aparţine unei minorităţi naţionale sau unei grupări etnice. UE are 23 de limbi oficiale, iar alte aproximativ 60 de limbi minoritare şi regionale sunt vorbite de în total 40 de milioane de cetăţeni europeni aflaţi în minoritate. Mare majoritate a acestei grupări sociale nu beneficiază de o reprezentare politică a intereselor sale.

 

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.