Anul acesta, deputații au încercat să modifice Legea ANI (176/2010) de trei ori. Una dintre cereri a fost făcută de Steluța Cătăniciu, deputat clujean, care de curând a primit o sentință definitivă pentru incompatibilitate în urma unei sesizări a celor de la ANI. Potrivit lui Cătăniciu, modificarea solicitată ar fi pus unele normative ale Legii ANI în concordanță cu prevederile noului Cod penal. Chiar dacă instanțele au stabilit că deputatul clujean s-a aflat în incompatibilitate, ea nu își va pierde postul pentru că, între timp, colegii ei au adus o serie de modificări legislative care stabilesc ca o persoană aflată în incompatibilitate să nu mai poată ocupa timp de 3 ani doar funcția în care au fost găsiți incompatibili.
Anul acesta, deputații au votat trei amendamente noi la legea care stabilește regimul de incompatibilitate pentru persoanele care ocupă funcții publice. Potrivit uneia dintre modificări, o persoană care a fost găsită în stare de incompatibilitate ”este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului”. Cu alte cuvinte, cei găsiți incompatibili nu vor mai putea ocupa timp de 3 ani doar funcția în care au fost găsiți incompatibili. Concret, dacă Steluța Cătăniciu, care s-a aflat în incompatibilitate când era consilier local în administrația clujeană, sau clujeanul Mate Andras, care a fost găsit incompatibil când era deputat, nu vor mai putea ocupa timp de trei ani doar funcțiile de consilier local și, respectiv, deputat. Această prevedere a fost adoptată de deputați în mod tacit, adică pe șest!
Decădere din drepturi pentru toți incompatibilii
Potrivit judecătorului clujean Sergiu Leon Rus, ”pentru toate persoanele pentru care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate (indiferent dacă au fost sau nu sancţionate sau eliberate din funcţie) intervine decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă, a încetării de drept a mandatului, a rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate, iar corespunzător decăderii din drept se instituie o interdicţie corelativă. În cazul persoanelor care au ocupat funcţii eligibile (electorale), acestea nu mai pot ocupa aceleaşi funcţii pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, adică, potrivit Deciziei Curții Constituţionale nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 563 din 30.07.2014 (pronunțată în urma unei sesizări făcute într-un dosar pe care l-am judecat), nici una dintre funcțiile eligibile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 176/2010”, arată magistratul clujean într-o expunere publicată pe site-ul juridice.ro.
ANI atenționează că modificările legislative intră în conflict cu decizia Curții Constituționale
Potrivit reprezentanților ANI, adoptarea tacită în Camera Deputaţilor a celor două propuneri prin care se modifică regimul conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor contravine unei decizii a Curţii Constituţionale din 2014. Adoptarea acestor amendamente, în condiţiile în care anul viitor urmează să fie organizate alegeri locale şi parlamentare, va da posibilitatea persoanelor incompatibile sau aflate în conflict de interese să ocupe funcţii sau demnităţi publice, cu toate că în cazul acestora operează interdicţia de trei ani.
‘Menţionăm faptul că cele două propuneri de amendare a cadrului legislativ contravin deciziei Curţii Constituţionale nr. 418/2014 – a accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcţia care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb a ocupa orice altă funcţie eligibilă, ar pune, practic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii şi aplicabilităţii sancţiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept’, mai spune ANI.
Sancțiune de 10% de salariul de deputat pentru trei luni
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție ( ÎCCJ ) au emis verdictul în cazul deputatului clujean Steluța Cătăniciu acuzat de incompatibilitate de Agenția Națională de Integritate ( ANI ). Potrivit soluției, recursul făcut de Cătăniciu la ÎCCJ a fost respins, astfel că deputatul a rămas cu ”ștampila” de incompatibilitate. ”Respinge recursul declarat de Cătăniciu Steluţa împotriva Sentinţei nr. 611 din 30 decembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 noiembrie 2015”, se arată în minuta Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.
Cătăniciu a declarat că ea nu se consideră vinovată de aceste acuzații și că nu va renunța la funcțiile politice pe care le deține. Mai mult, ea susține că în situația conflictului de interese administrativ, în care se află ea, sancțiunea pe care o poate primi este diminuarea cu 10% a indemnizației de deputat pe o perioadă de trei luni.
De asemenea, Cătăniciu a comentat și faptul că ea nu se consideră incompatibilă și că acuzațiile i se aduc într-un mod eronat. Inspectorii agenției Naționale de Integritate spun că în timp ce era consilier local la primăria clujeană, Steluța Cătăniciu a apărat în instanță interesele unei societăți comerciale în timp ce, în aceeași perioadă, a votat o hotărâre de consiliu care viza societatea respectivă, fapt care a generat starea de incompatibilitate.
Coleg condamnat cu suspendare
Deputatul UDMR Mate Andras Levente a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, de instanţa supremă, în dosarul în care este acuzat că şi-a angajat soţia la Parlament, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus ca deputatului să îi fie suspendată pedeapsa pe un termen de încercare de doi ani şi şase luni, care se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii. De asemenea, potrivit deciziei instanţei, lui Mate Andras Levente i-au fost interzise mai multe drepturi.
În septembrie 2013, deputatul UDMR Mate Andras Levente a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care l-au acuzat de conflict de interese.
ALESII nu doresc o altfel de politica. Oare cum o sa avem altfel de alesi?