Bugetul pe 2021 a stârnit o serie de nemulțumiri venite din partea mai multor categorii sociale. Au generat proteste în fața clădirilor guvernamentale din partea cadrelor didactice sau a lucrătorilor Ministerului Apărării pe seama plafonării sau înghețării sporurilor și salariilor. O altă serie de controverse au fost atrase de scăderile de la Ministerul Sănătății precum și creșterile de la unele Servicii. Având în vedere aceste aspecte, au fost contactați deputații clujeni, pentru a oferi detalii și lămuriri cu privire la domeniile de interes ale acestora. Au răspuns solicitărilor noastre, următorii parlamentari clujeni.
Coleșa Ilie, AUR “Parlamentul este transformat într-o anexă a Guvernului”
Acesta este nemulțumit de procedurile și modul în care a fost adoptat întreg Bugetul 2021 “întocmirea bugetului și votarea lui s-a desfășurat destul de aproape de modul obișnuit de lucru al Parlamentului și al Guvernului.Partea bună este că a fost disponibil spre consultare o perioadă ceva mai lungă decât ce am fost până acum obișnuiți – proiecte legislative cu câteva ore înainte de votare. Partea proastă este că această perioadă a fost foarte aglomerată pentru noi. În plus el a fost întocmit fără niciun fel de consultări cu societatea civilă și cu partidele din afara arcului guvernamental, iar dezbaterile au fost pus formale, singurele dispute fiind legate de chestiuni de procedură. Practic Parlamentul este transformat într-o anexa a Guvernului, neluându-se în considerare nici cele mai de bun simț amendamente”.
Acesta a mai adăugat că nu a putut vota acest buget și că AUR a depus peste 230 de amendamente “nu am putut vota pentru acest buget, un buget care nu oferă nimic mediului rural din Planul de Redresare și Reziliență, reduce cu 90% bugetul alocat restaurării și conservării lăcașurilor monumente istorice, a asistenței sociale desfășurate de culte șamd, în condițiile în care, de exp., cheltuielile pentru autoturismele din cadrul Secretariatului General al Guvernului cresc cu 80%, iar cele pentru combaterea unor discriminări cu peste 60% față de anul precedent.
Regăsim în acest buget și răsplătirea preferențială a aleșilor locali, atât de blamată de USR-PLUS. Să luăm exemplul județului Cluj, unde singurele primării care au primit bani pentru echilibrarea bugetului local în vederea finanțării unor proiecte de investiții au fost Cluj-Napoca și… Panticeu, singura comună din județul Cluj unde USR a câștigat – primar și 7 din 11 consilieri.
Personal am făcut amendamente pentru proiecte locale eligibile, pentru care am primit de la primării date complete și corecte în timp util.AUR a depus peste 230 de amendamente la Legea Bugetului de Stat pe anul 2021”.
Băltărețu Viorel, USR “bugetul pe 2021 include cel mai mare buget pentru investiții din istoria țării”
Clujeanul este membru în Comisia pentru afaceri europene și cea pentru industrii și servicii, drept urmare acesta a fost întrebat ce părere are despre creșterea cu 11,3% de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, acesta a transmis “Bugetul pe 2021 este unul al responsabilității și investițiilor.
Un buget prudent, care ține cont de efectele negative ale pandemiei în economie și care are drept principal scop relansarea economică. Să nu uităm: bugetul nu prevede creșteri de taxe, tăieri de salarii sau de pensii. Referitor la bugetul MIPE, bugetul pe 2021 include cel mai mare buget pentru investiții din istoria țării: 61 mld lei. Creșterea bugetului este datorată obiectivului acestei coaliții de guvernare: realizarea de investiții. Acestuia i se adaugă atragerea masivă de fonduri europene. În exercițiul financiar 2021-2027, alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, la care se adaugă 30,4 mld euro pe care Guvernul dorește să le atragă prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Am discutat dl Cristian Ghinea (Ministrul MIPE) și este mulțumit de această alocare bugetară.
Suma alocată este una stabilită de comun acord la nivelul coaliției de guvernare și va permite Guvernului să co-finanțeze proiectele europene ce se vor derula în anii următori”. Acesta a fost întrebat și de creșterea de 2,3% de la Ministerul Public, “parchetele nu au infrastructură pt anchete. Înainte anchetele se făceau prin protocolul de colaborare cu SRI. Protocolul acela a fost declarat neconstituțional, deci parchetele sunt pe cont propriu, motiv pentru care sunt necesare investiții. Majoritatea lor vor fi realizate prin Fonduri operaționale, PNRR și Fonduri Norvegiene, însă din bugetul de stat trebuiesc acoperită cofinanțarea”.
Moldovan Sorin-Dan, PNL “practic creșterea de 50% de la SPP, reprezintă revenirea la bugetul 2019”
Deputatul clujean, este membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică, și siguranță națională, acesta a fost întrebat de creșterea de aproape 50% de la SPP, am primit următorul răspuns “Comisia a avizat pozitiv bugetele MApN, MAI, STS și SPP. Mă bucur că țara noastră reușește să își respecte angajamentul luat în fața partenerilor externi. Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii are rezultate concrete care oferă securitate țării noastre, dar și flancului estic NATO. Țara noastră a intrat în posesia primului sistem de rachete Patriot, folosit în prezent și de armata SUA, iar săptămâna trecută am primit și primul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare HIMARS. La începutul săptămânii am făcut un nou pas prin adoptarea proiectului de lege privind achiziționarea Sistemului de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă – SIML.
În legătură cu creșterea bugetului SPP, este de menționat faptul că în 2020 bugetul serviciului a fost diminuat comparativ cu 2019. Practic creșterea de 50% reprezintă revenirea la bugetul din 2019 la care se adaugă o sumă foarte mare provenită din fonduri europene nerambursabile”.
Molnar Radu-Iulian, USR “SPP are nevoie de capacități noi, din cauza pandemiei”
Membru în aceeași comisie ca și predecesorul deputat intervievat, acesta ne-a transmis “este normal să crească bugetul Serviciului de Pază și Protecție, are nevoie de capacități noi, din cauza pandemiei, până în trecut nu trebuiau să ia în considerare și aspectele legate de siguranța demnitarilor în fața infecțiilor, acum și acest aspect le intră în atribuții, este un domeniu complet nou pentru Serviciu care trebuie finanțat”. În ceea ce privește scăderea de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, acesta a adăugat “anul acesta STS nu este nevoie să mai lucreze la platforma de vaccinare drept urmare și diminuare bugetului”. Creșterea de doar 1,81% a MAI este justificată astfel de către deputat “aceste sume au cerute, în ceea ce privește problema ocupării posturilor, este o problemă reală, acest subiect va fi abordat de către Ministru în acest an”.
Oana Murariu, USR “mă bucur pentru această creștere a bugetului Ministerului Culturii”
Aceasta este membră în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, drept urmare a fost întrebată despre creșterea de 12,8 % de la Ministerul Culturii “consider Cultura ca fiind unul dintre pilonii de bază ai fiecărei națiuni, astfel nu pot decât să mă bucur pentru această creștere a bugetului Ministerului Culturii. Având în vedere subfinanțarea din ultimii 30 de ani a acestui domeniu, nu cred că sunt suficiente fondurile pentru câte ar fi de făcut, dar faptul că într-un an marcat de criza pandemică s-a luat în considerare o creștere cu 12,8 % este un prim pas în direcția bună. Legat de modul în care vor fi folosiți, vreau să menționez câteva proiecte privitoare la Cluj Napoca: în perioada 2021-2024 se au în vedere restaurarea Teatrului Național „Lucian Blaga” și a Operei Naționale din Cluj Napoca, precum și restaurarea, dotarea, extinderea și modernizarea Teatrului și Operei Naționale Maghiare din Cluj. Tot la Cluj, în cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, va fi creat unul dintre cele șapte centre regionale de monitorizare și coordonare a activităților de digitalizare specifice programului E-Cultura: Biblioteca Digitală a României. Chiar dacă nu se va întâmpla în 2021, un eveniment demn de menționat și care va fi sprijinit prin bugetul Ministerului Culturii, este Conferința EURHO 2023 – Conferința Europeană de Istorie Rurală, în organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei și a Universității „Babeș-Bolyai”.
Deputatul a mai fost întrebat și despre creșterea de 0,86% de la Ministerul Culturii “referitor la bugetul Ministerului Educației pentru anul 2021 vreau să precizez că acesta este mai mare decât execuția bugetară pentru 2020 cu 2,83%, 31.122.596 mii lei față de 30.266.692 mii lei. Sume suplimentare vor putea fi adăugate la prima rectificare bugetară, după o primă analiză a execuțiilor bugetare ale celorlalte ministere”.
Emanuel Ungureanu, USR „Bugetul Ministerului Sănătății nu scade, crește”
Fostul deputat clujean, în prezent membru al Comisiei pentru sănătate și familie, a explicat bugetul Ministerului „Bugetul real al MS este în 2021 cu cca 750 milioane lei mai mare decât în 2020 (creștere de 7%) și cu 2,2 miliarde lei mai mare decât în 2019 (creștere de 24,3%).
Deci, nu scade, CREȘTE!
Explicație: Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) este în fiecare an subvenționat atât pentru capitolul SĂNĂTATE (subvenții de echilibrare) cât și pentru capitolul de Asistență socială – concedii medicale și indemnizații (subvenții pentru acoperirea deficitului). Aceste subvenții se realizează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului sănătății. Aceste sume apar atât în bugetul de cheltuieli al MS cât și in bugetul de venituri al CNAS. Ele nu trebuie adunate de 2 ori, întrucât sunt utilizate doar de către CNAS. Bugetul real de cheltuieli al MS este ceea ce rămâne după aceste transferuri către FNUASS.
Dacă în 2019, subvențiile FNUASS totalizau suma de 5.4 miliarde lei, în 2020 (an pandemic), pe fondul scăderii veniturilor FNUASS din contribuții – CASS (din cauza șomajului tehnic și a altor măsuri de sprijin), subvențiile au crescut până la cca 9 miliarde lei. Pentru 2021, guvernul estimează o revenire la normal a veniturilor din contribuții, astfel că prevede o scădere a subvențiilor la cca 6 miliarde de lei”.
Citește și: Bugetul 2021, creșteri de 0% la educație și scăderi de 10% la sănătate în plină pandemie
