Camera Deputaților a adoptat tacit legea care oferă libertate serviciilor de informații să interfereze din nou în anchete penale, folosind probe culese pentru mandatele de sigurață națională ca dovezi în cadrul proceselor penale.

Niciun deputat clujean contactat de ziarul Gazeta de Cluj nu a știut despre adoptarea legii în cauză.

Propunerea legislativă care oferă posibilitatea ca înregistrările și datele culese pe mandatele de siguranță națională să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale a fost inițiată de Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și alți doi liberali. Propunerea legislativă modifică Legea 51/1991 privind securitatea națională a României.

La data de 8 octombrie 2020, după acordarea avizului pozitiv de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe modificările Legii 51/1991, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu intenționează să redea serviciilor de informații atribuții în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Executivul a refuzat să-și exprime punctul de vedere pe acest proiect, deși Secretariatul General al Guvernului (SGG) pregătise un aviz pozitiv.

Din 2016 până în prezent, șase decizii ale Curții Constituționale a României au stabilit definitiv și general obligatoriu că serviciile de informații nu pot desfășura acte de cercetare penală.

Camera Deputaților a adoptat zilele trecute tacit propunerea legislativă inițiată în luna august de către de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu și liberalii Cristina Trăilă și Gabriel Andronache, prin care serviciile de informații pot interfera din nou în anchetele penale. Decizia finală va aparține Senatului.

Deputații din Cluj nu au știut de adoptarea inițiativei legislative

Inițiativa legislativă a fost singura la care termenul legal de dezbatere și vot final au fost depășite, motiv pentru care, conform Constituției și regulamentului Camerei Deputaților, propunerea se consideră adoptată.

În acest sens, deputatul PSD de la Cluj, Horia Nasra, a declarat în urma solicitărilor din partea ziarului Gazeta de Cluj că nu a știut de adoptarea tacită a legii în cauză.

“Birourile permanente trebuiau să o pună pe ordinea de zi ala ca pe toate celelalte. Trebuia să o putem vota în mod normal, ca pe restul”, a spus deputatul PSD Horia Nasra.

“Nu cred așa ceva… Nu pot să-mi dau o părere pentru că sunt în afara situației, nu sunt jurist”, a declarat pentru Gazeta de Cluj deputatul liberal Florin-Vasile Stamatian. “Eu nu-mi aduc aminte să fi avut loc discuții pe acest subiect. Decizia finală va fi a Senatului. Senatul poate să o adopte tacit, să nu o citească și să o trimită la Cameră”, a concluzionat deputatul liberal.

În urma solicitărilor din partea ziarului către deputatul independent Dohotaru Adrian, politicianul a spus că își va exprima un punct de vedere în scris, însă nu a mai transmis niciun răspuns reporterului referitor la acest subiect.

Gazeta de Cluj a încercat să ia legătura în repetate rânduri și cu deputatul PNL Oros Adrian, precum și cu Cristina Burciu de la PSD, însă fără succes. Nici deputații Cornel Itu (PSD) și Dohotaru Adrian (USR) nu au putut fi contactați.

Propunerea legislativă adoptată tacit de către deputați modifică Legea 51/1991 privind securitatea națională a României dă posibilitatea ca datele culese din mandatele de siguranță națională MSN și înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale.

Ce se arată în expunerea de motive a inițiatorilor

“Dacă înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora și a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obținute se verifică, în procedura de camera preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor.

Inițiativa legislativă a liderilor PNL are, în prezent, aviz favorabil de la 8 membri CES, aviz nefavorabil de la alți 8 membri CES, 4 membri CES s-au abținut, beneficiază de aviz negativ de la Consiliul Legislativ, de aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților, are aviz pozitiv de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, deși sesizat, nu a exprimat un punct de vedere.

Guvernul României a refuzat să se exprime în privința adoptării legii

În plus, Guvernul României, solicitat oficial pe data de 19 octombrie 2020, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să informeze publicul care este punctul de vedere al Executivului și eventual să pună la dispoziție avizul transmis Camerei Deputaților, a refuzat până în prezent să răspundă la solicitarea legală.

Pe 7 octombrie 2020, după acordarea avizului pozitiv de către CSAT pe modificările Legii 51/1991 privind securitatea națională a României, președintele Klaus Iohannios a declarat că nu intenționează să aibă inițiativă și să redea serviciilor atribuții în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale.

Ce declara Iohannis

“Aceste lucruri, urmărirea penală, se face de către procurori, iar judecarea spețelor se face de către judecător. Serviciile secrete și serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă, și conform legii în vigoare acum, în cursul activității lor sesizează posibile fapte penale, da, sesizează parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obținerea de probe. Nu intenționez să modific sau să spolicit modificare legilor în sensul de a reveni la situația anterioară”, declarase atunci Iohannis.

În lumina înfăptuirii legalității actului de Justiție din ultimii ani, a emiterii a zeci de mii de mandate de siguranță națională, a modului cum au fost supravegheați magistrați și justițiabili prin cel mai intruziv mod de supraveghere și a punerii în executare a mandatelor, organizații de magistrați se opun acum modificărilor Legii 51/1991.

Date furnizate de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicate în luju.ro, arată că de la începutul anului 2020 până în prezent instanța supremă din România a emis la cererea serviciilor de informații 748 de mandate de siguranță națională (media fiind de 2 mandate de siguranță pe zi) și a respins doar o solicitare.

Avocatul Poporului nu este de acord cu reintroducerea SRI în cercetarea penală

Pe 20 octombrie, pentru Aleph News, în emisiunea Marius Tucă Show, Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat că nu este de acord cu reintroducerea serviciilor de informații în cercetarea penală.

“Cred că glumiți. Am fost una din vocile cele mai puternice în a denunța protocoalele și ce s-a întâmplat în Justiția din România. Am făcut-o și din țară, am făcut-o în Parlamentul European pentru că nu, nu cred că așa trebuie să arate un act de Justiție. Serviciile au rolul lor într-un stat de drept, după care ce fac procurorii și cercetarea penală sunt alte lucruri diferite. Dimpotrivă, eu chiar aș vrea să văd Serviciile că vin să ne semnalizeze lucruri care țin de siguranța națională, dar nu așa necazurile individuale ale lui X și Y. Noi trăim într-o societate în care azi discutam cu cineva și îmi spunea că, nici măcar nu mai pot spune că le este teamă, dar există acest sentiment că tot ce facem, tot ce spunem este urmărit, supravegheat. Nu este normal totuși să trăim într=o astfel de lume. România este un stat membru al UE, stat democratic, de drept, zice și Constituția, 30 de ani de libertate”, a declarat Renate Weber.

Președintele UNJR nu este de acord cu legea adoptată

Pe 27 octombrie 2020, tot pentru Aleph News, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gârbovan, a arătat că nu este de acord cu proiectul legislativ, dar în același timp a spus că suntem incapabili să rezolvăm problema serviciilor de informații.

După adoptarea tacită din Camera Deputaților, propunerea legislativă de moficiare și completare a Legii 51/1991 privind securitatea națională a României va intra în dezbaterea Senatului, care este cameră decizională.

Judecătorul Adriana Stoicescu: ”Ţineţi minte Ziua. Ne-au semnat sentinţa de condamnare la o moarte lentă, dar sigură”

Judecătorul Adriana Stoicescu atrage atenția asupra adoptării tacite a unei noi legi „care permite reîntoarcerea SRI în dosare”.

„Adoptarea tacită a legii care permite reîntoarcerea SRI în dosare dovedeşte încă o dată, de parcă mai era nevoie, că ţara asta nu are nicio şansă.

Când toţi slăviţii cârmaci, liderii măreţi, savanţii de renume internaţional care ne conduc sau se prefac că ne conduc, care fac opoziţie sau se prefac, când toţi decidenţii destinelor noastre vor fi condamnaţi în baza interceptărilor SRI, le voi aminti, de voi trăi, ziua asta.

O naţiune căreia nu îi pasă de nimic, asta am ajuns.

Vrem justiţie? Vrem sănătate? Vrem educaţie?

Da, dar pe hârtie.

Pe reţele de socializare.

În campanie electorală.

În rest, ne căţărăm voioşi pe cadavre, ca să arătăm cu degetul spre alţii.

Rânjim satisfăcuţi când vedem oameni târâţi, încătuşaţi, bucuroşi că nu suntem noi în locul lor.

Când, după ani şi ani, aflăm tangenţial că au fost nevinovaţi, întoarcem capul, închidem ochii şi mergem netulburaţi mai departe.

Dacă un judecător nu ar avea chef să îşi ţină şedinţa, cum ar fi?

Dacă ar spune că nu are chef să soluţioneze dosarele, cum ar fi?

Dacă soluţiile noastre le-am adopta tot tacit, prin neprezentare, cum ar fi?

Ţineţi minte Ziua.

Azi ne-au semnat sentinţa de condamnare la o moarte lentă, dar sigură.

Fără justiţie dreaptă, ca naţiune, nu mai existăm”, scrie Adriana Stoicescu pe pagina sa de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here