În regiunea Transcarpatia din Ucraina, situată lângă frontiera de nord-vest a României, în vecinătatea judeţelor Maramureş şi Satu Mare, locuiesc actualmente circa 50 000 de români, din care 96 la sută au declarat limba română ca limbă maternă la ultimul recensământ efectuat în statul vecin.
Majoritatea acestora, respectiv 40 000, locuiesc compact în doua raioane situate în dreapta Tisei, care au făcut parte din Maramureşul istoric, respectiv în raionul Teceu (în localităţile: Apşa de Jos, Slatina, Strâmtura, Podişor, Peştere, Bouțu Mic, Bouțu Mare, Carbuneşti şi Topcino) şi în raionul Rahău (în localităţile Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Plăiuț şi Dobric). În jur de 10 000 de români denumiţi volohi locuiesc în raioanele Velicoberzeniaschi (în localitatea Mircea), Ujgorod (în localităţile Kamianţa și Antaloviți), Perecin (în localităţile Simer, Turia Remeta, Turia Pasica, Poroscovo și Svaliavchi), Muncacevo (în localităţile Obava și Verhnia Vajnița) și Irsava (în localitatea Dolga).
Cea mai importantă doleanță a românilor din Transcarpatia, respectiv a celor care locuiesc în raioanele Teceu şi Rahău, care au făcut parte din Maramureşul istoric, este legată de acordarea cetăţeniei române, având în vedere că, începând din luna octombrie 2012, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a început să respingă în masă cererile în acest sens ale românilor din această zonă, cu motivarea că nu au dreptul la cetăţenia română, conform Legii nr. 21/1991 ( legea cetăţeniei române). Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a invocat faptul că a adresat o solicitare (înregistrată sub nr. 26973/ANC/ 07.08.2012) Institutului de Istorie ”George Bariţiu” din Cluj Napoca pentru ”identificarea teritoriilor care au aparţinut statului român în diferite perioade istorice”, iar acest institut a răspuns, prin adresa nr. 691/01.10.2012, că teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, inclusiv zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Teceu şi Rahău, nu a făcut parte din statul român.
Răspunsul este eronat pentru că, până în decembrie 1918, românii din raioanele Teceu, Rahău şi Hust din Transcarpatia au făcut parte împreună cu românii din stânga Tisei din comitatul Maramureş, înglobat în Imperiul austro-ungar, iar din 1 decembrie 1918 şi până la 25 iulie 1921 fostul comitat Maramureş a intrat în componenţa statului naţional unitar român, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia participând și votând pentru unire și delegați ai românilor din dreapta Tisei. Mai exact, la acest eveniment epocal au participat patru delegați credenționali români din Transcarpatia, care s-au deplasat cu căruțe cu cai în capitala Marii Uniri.
După 25 iulie 1921 până la sfârşitul anului 1938 această zonă a intrat în componenţa Cehoslovaciei, din 1 ianuarie 1939 pânâ în 20 martie 1939 a intrat în componenţa Ucrainei Carpatice, iar din 20 martie 1939 până în 20 octombrie 1944 a intrat sub ocupaţia Ungariei hortiste, alături de românii din stânga Tisei, fiind reconstituit vechiul comitat Maramureş. Din 20 octombrie 1944 până în 24 august 1991 românii maramureşeni din dreapta Tisei alături de românii volohi din Transcarpatia au intrat în componenţa Uniunii Sovietice, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, iar din 24 august 1991 până în prezent fac parte din statul independent Ucraina.
În urma unei solicitări a Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia ”Dacia” din 13.11.2014, această eroare a fost îndreptată prin răspunsul transmis de Institutul de Istorie ”George Bariţiu” din Cluj Napoca, cu nr. 807/21.11.2014, semnat de directorul Institutului, prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, care atestă că zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Rahău, Teceu şi Hust din teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, a făcut parte din statul român. Răspunsul are următorul conţinut : ,,Teritoriul actual al regiunii Transcarpatia (zona istorică Maramureşul de Nord cu raioanele Rahău , Teceu şi Hust ) a făcut parte din statul român.
Până la sfârşitul anului 1918 teritoriile în cauză au făcut parte din Comitatul Maramureş, aflându-se sub jurisdicţia monarhiei dualiste austro-ungare, iar din 1 Decembrie 1918 până în 25 iulie 1921 au făcut parte din judeţul Maramureş, aflându-se în componenţa statului român.
Această situaţie rezultă din Decretul XVI publicat în „Gazeta Oficială” a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi Ţinuturilor Româneşti din Ungaria , nr. 54/13.09.1919, p.414, în care se precizează că toate cele nouă circumscripţii electorale pentru alegerea deputaţilor, ale judeţului Maramureş de atunci: Vişău, Dragomireşti, Rahău, Sighet, Bârsana, Şugatag, Cîmpulung şi Teceu au făcut parte de facto şi de iure din componenţa Statului Român din Tabloul rezultatelor alegerilor generale pentru Adunarea Deputaţilor în Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş şi din Tabloul alegerilor generale pentru Senat , publicate în ”Monitorul Oficial al României” nr.171 din 18 noiembrie 1919, pp. 9640-9642, respectiv nr. 172 din 19 noiembrie 1919, pp. 9718-9719.”
Deși au trecut 8 ani de la primirea acestui răspuns, Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu a flexibilizat, darmite să fi accelerat, procedura de acordare a cetățeniei române pentru conaționalii noștri din dreapta Tisei. Se pare că guvernele și alte autorități de la București n-au vrut să supere regimurile opresive la adresa românilor de la KIEV nici măcar cu o floare a recunoașterii și recunoștinței. Înschimb, Ungaria, o țară mai mică, acordă în masă cetățenia ungară maghiarilor din Transcarpatia, care sunt reuniți într-o comunitate de circa 200 000 de oameni.
Solicit, pe această cale, Președintelui, Parlamentului și Guvernului României, precum și Autoritații Naționale pentru Cetățenie, să rezolve de urgență problema acordării cetățeniei române conaționalilor noștri din Maramureșul istoric înglobat fortuit, în urma unor vicisitudini ale istoriei, în Ucraina.
Citește și: Au început vizitele la locuințele rezerviștilor clujeni
