„Deșertul betonat” de pe malul Someșului. Povestea celor 1001 de arbori ai lui Emil Boc

Malurile Someșului din Cluj-Napoca au suferit o transformare dramatică, devenind dintr-o oază verde cu copaci înalți, ce ofereau un refugiu pentru plimbări, într-un adevărat „deșert betonat”, cu mici pâlcuri de iarbă verde, ici și colo. Cum dezvoltarea rapidă a orașului nu ține cont de natură, administrația lui Boc a decis să vină cu un proiect pentru modernizarea malurilor râului Someș și prin modernizare vorbim de mai mult beton decât spațiu verde. 

Pe 19 mai 2020 s-a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului, zona 1 – Lunca Someșului Mic”, având ca termen de finalizare 30 aprilie 2023. Valoarea totală a proiectului este de peste 123 de milioane de lei, iar termenul a fost depășit cu aproape o lună.

Zona de intervenție are o suprafață de aproximativ 146.500 m2 și cuprinde malurile intravilane ale Someșului în zona străzilor Paul Ioan, 1 Decembrie 1918, Plopilor, Gavril Muzicescu, Sigismund Toduță, Splaiul Independenței, Mamaia, Dragalina, Parcul Rozelor și Iuliu Hatieganu. Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea condiţiilor pentru utilizarea modurilor nemotorizate de transport, în vederea reducerii numărului de deplasări cu transportul privat (cu autoturisme), creșterea deplasărilor cu transportul public şi reducerea emisiilor de echivalent CO2 din transport. 

Spațiul verde de pe malurile Someșului, în pericol

Emil Boc a declarat, în urmă cu o lună, că vegetația „va exploda” imediat cu venirea căldurii, iar peisajul dominat de culoarea gri va deveni verde. Mai mult, edilul a declarat că până în iulie, lucrările vor fi finalizate, iar clujenii se vor putea bucura de spațiul verde mult dorit. Jurnaliștii de la Gazeta de Cluj au mers pe teren pentru a vedea dacă lucrurile sunt așa precum spune Emil Boc. 

Cum nu ne-a surprins deloc, amenajările de pe malurile Someșului nu seamănă mai deloc cu propunerile din proiectul de sute de milioane de lei. Mai mult, suprafața spațiilor verzi s-a redus, iar amenajările sunt de departe de a fi ca în „poveștile” lui Emil Boc. Mai mult, chiar dacă s-au plantat copaci care ar trebui să ofere umbră peste ani și ani, s-au tăiat sute de copaci, lucru ce a dus la distrugerea vegetației. 

Cum intri pe șantier, pe partea stângă se află panoul în care populația este informată cu privire la marele proiect de modernizare. Cum înaintăm pe „tranșee” se pot vedea pâlcuri de pietre, iar în jurul lor se află numeroase materiale abandonate, în imediata apropiere a celor „1001” de arbori care ar urma să țină umbră clujenilor. 

Emil Boc susține că este mai puțin beton pe malurile Someșului decât pe malurile Senei

Mergând mai departe pe drumul amenajat, la doar câțiva centimetri de betoane se regăsesc mai multe cutii de lemn aruncate fix pe acel spațiu verde. Mai mult, din pământ ies niște cabluri instalate și uitate de constructori, saci de gunoi și tuburi. 

Pentru ca imaginea să fie perfectă, pe jos am găsit sticle de bere și ambalaje de tot felul, bălți cu bucăți de beton, cabluri aruncate direct în iarba care înconjoară câțiva copaci. Colac peste pupăză, în apropierea Someșului, un copac își făcea veacul căzut la pământ. În plimbarea noastră am dat peste un clujean care alerga prin zonă și l-am „interogat.” Bărbatul a precizat pentru Gazeta de Cluj că nu este șocat de ceea ce vede. 

„Era de așteptat că peisajul va arăta așa. E frumos că au pus copaci noi, dar nu cred că vor termina totul până în iunie sau iulie. Uitați-vă în jur: munți de pământ, gunoaie și bălți. Să nu mai zic de aceste poduri de lemn lăsate în voia Domnului. Clujul a pierdut ceva simbolic prin punerea în aplicare a acestui proiect. Nu va mai fi la fel niciodată”, a spus clujeanul pentru ziarul nostru. 

Clujenii au ridicat vocea și au atras atenția asupra acestui fenomen de „betonare-dezvoltare”

În încercarea de a ajunge cât mai aproape de malul Someșului a trebuit să facem slalom printre bălțile create pe noile alei. De altfel, unele bucăți de granit au fost aruncate după voia întâmplării fix pe porțiunea de verdeață. Una peste alta, orice clujean poate observa ce deficiențe majore sunt în ceea ce privește modernizarea malurilor Someșului. Pe plăcile de beton se pot observa deja mici fisuri, pavajul este, de asemenea, inegal, ceea ce duce la o degradare rapidă a acestuia, iar spațiile verzi, câte au mai rămas, sunt abandonate. Aceste probleme evidente sunt dovada unui management defectuos al proiectelor și a lipsei de supraveghere adecvată a lucrărilor.

Această lipsă de viziune în amenajarea malului Someșului nu reprezintă o noutate. În loc să fie creat un spațiu de relaxare și armonie, elementele de design nu prea se încadrează în peisajul imaginat înainte, iar rezultat este un amalgam dezorganizat și haotic.

Am plecat din „zona de război” privind spre copacii care au rezistat primei ploi și nu au căzut încă la pământ. Poate, până la urmă, povestea celor 1001 de arbori va avea un deznodământ fericit. Poate. 

Luați aminte, clujeni! 

Suprafața de spaţiu verde în Municipiul Cluj-Napoca este de 28.64 mp/cap de locuitor și a crescut în ultimii doi ani cu 3.24 mp/cap de locuitor. Totodată, suprafața de spațiu verde pe fiecare cartier în parte este următoarea: Zona Centrală – 354.965,26 mp Cartier Gheorgheni-Andrei Mureșanu – 369.963,48 mp, Cartier Mărăști-Între Lacuri-Someșeni-Bulgaria – 385.922,82 mp, Cartier Grigorescu-Dâmbu Rotund – 140.605,00 mp, Cartier Mănăștur-Plopilor – 335.921,00 mp, Cartier Zorilor – 68.336,97 mp. Printre cele mai populare parcuri și zone verzi din oraș sunt Parcul Central Simion Bărnuțiu, Zona verde Cetățuie, Baza Sportivă Gheorgheni, Baza Sportivă “La terenuri”, Parc Iuliu Prodan, Parc Aurel Vlaicu, Parc Tineretului – Pădurea Clujenilor, Parc Între Lacuri.