La mai puțin de o lună de la demolarea crucilor de beton ilegal amplasate, în miez de noapte de Primăria Dărmănești, în cimitirul Valea Uzului, potrivit instanței judecătorești, mai multe asociații, printre care se numără Calea Neamului și Frăția Ortodoxă, împreună cu mai mulți simpatizanți, au instalat 150 de cruci de lemn în același loc. Liderul asociației Căii Neamului, Mihai Tîrnoveanu, a precizat că identitatea națională nu poate fi ștearsă așa simplu, cu buretele.
La scurt timp după instalarea crucilor de lemn, Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, a spus că ceea ce s-a întâmplat în cimitir, prin instalarea crucilor, reprezintă o infracțiune, menționând faptul că au fost instalate fără aviz. Mai mult, Csaba a mai spus că cimitirul s-a transformat, peste noapte, într-un șantier ilegal, fără fără consimțământul proprietarului și al statelor care au soldați înmormântați acolo.
Tot acest scandal a început la finalul lunii iunie, când administrația publică din Dărmănești a pus în aplicare sentința Curții de Apel Bacău, prin care s-a precizat că acele cruci de beton ale eroilor români au fost instalate ilegal. Scandal mare a fost și în 2019, când au fost instalate acele cruci de beton, cimitirul devenind un loc unde românii și maghiarii s-au luat la ceartă. Cu toate acestea, privind din altă perspectivă, niciun politician de la centru nu a avut curajul să scoată un cuvânt privind acest scandal. Evident, chiar dacă au cuvintele la ei tot timpul, când vine vorba de ceva care implică probleme maghiare și românești, toți tac mâlc.
Gazeta de Cluj a încercat să ia legătura cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, pentru a-i cere un punct de vedere, dar nu ne-a răspuns până la închiderea ediției. De asemenea, i-am scris și deputatului de Cluj, Csoma Botond, dar la fel ca în cazul lui Hunor, nu am primit niciun răspuns.
Politicienii dispar ca măgarul în ceață când vine vorba de patriotism și apărarea identității naționale
Liderul Căii Neamului, Mihai Tîrnoveanu, a comunicat oficial către Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Harghita și Bacău, că declarațiile președintelui Consiliului Județean (CJ) Harghita conduc către suspiciunea că mai mulți cetățeni au de gând să execute lucrări de demolare fără autorizație a celor 150 de cruci de lemn instalate de către Asociația Calea Neamului și Frăția Ortodoxă în data de 8 iulie în Cimitirul Militar Internațional al Eroilor Valea Uzului.
„Menționez faptul ca cele 150 cruci sunt proprietatea Asociației Calea Neamului și orice distrugere a lor reprezintă distrugere de bunuri și reprezintă o încălcare a legii. Menționez de asemenea că fără o hotărâre judecătorească definitivă, cele 150 de cruci nu pot fi îndepărtate. Menționez de asemenea că Primăria Sânmartin nu are nicio competență să execute lucrări de demolare în Cimitirul Militar Internațional al Eroilor Valea Uzului. Având în vedere toate aceste aspecte, precum și respectul față de jertfa eroilor armatei române, vă rog să dispuneți toate măsurile necesare pentru a stopa orice încercare de demolare, îndepărtare sau distrugere a celor 150 Cruci din lemn, precum și a Crucii Mari cu Steag Tricolor”, a precizat Mihai Tîrnoveanu.
Gazeta de Cluj a reușit, într-un final, să ia legătura cu Alin Coleșa, deputat clujean AUR, pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la această speță. Parlamentarul a precizat pentru ziarul nostru că acest scandal iscat în cimitirul internațional din Valea Uzului este un exemplu „de cedare a suveranității de facto în regiune cu majoritate maghiară de către cei care conduc instituțiile române în ultimii 33 de ani.
Alin Coleșa: În aceste zone există o autonomie maghiară de facto, chiar dacă încă nu și pe deplin de jure
„Faptul că uneori aceste măsuri de rescriere a istoriei răbufnesc este doar vârful aisbergului. Statul român a cedat suveranitate în aceste zone și localități. La Valea Uzului s-au centralizat sute de oseminte românești de către Societatea „Cultul Eroilor” în perioada 1926-1927, alături de sute de oseminte rusești și germane – în total aproximativ 1200. În luptele din zonă din 1916 au murit sau au fost dați dispăruți aproximativ 1900 de soldați români dintre care în mod cert o parte se găsesc și în cimitirul de la Valea Uzului sub inscripții maghiare. Lupte și consecințe asemănătoare au avut loc și în 1944. După 1989 autoritățile române au cedat practic organizarea acestui cimitir autorităților maghiare locale și din Ungaria, care au rescris istoria prin înlocuirea crucilor învechite și eliminarea elementului românesc. Astfel sunt prezentați ca soldați maghiari necunoscuți aproximativ jumătate (650) din cei îngropați acolo, în realitate, soldați români, ruși, slovaci, germani”, a spus Alin Coleșa pentru Gazeta de Cluj.
De asemenea, parlamentarul a mai precizat acțiunea din din 2018 – 2019 a Primăriei Dărmănești aprobată și finanțată de Ministerul Apărării Naționale e doar una parțial reparatorie și s-a concretizat prin amplasarea unor cruci într-un colț al cimitirului.
„Asta este situația privitoare la acest scandal, așa cum o dovedesc și actele. Senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, și deputatul AUR de Mureș, Dan Tanasă, sunt exemple pozitive de politicieni locali care luptă pentru apărarea drepturilor românilor din aceste regiuni și localități. Faptul că românii sunt abandonați de autorități și discriminați în propria lor țară este o realitate vie de 33 de ani. De ce nu au păreri politicienii de la centru care guvernează? Pentru că nu sunt în faptă și simțire români. N-au nicio treabă cu românii decât să-și asigure un loc călduț, să facă afaceri în interes personal profitând de poziția lor. Nu vor „scandal”, preferă să trădeze”, a mai spus deputatul clujean.
Alin Coleșa: Faptul că românii sunt abandonați de autorități și discriminați în propria lor țară este o realitate vie de 33 de ani
Totodată, Coleșa a amintit că și în orașul de cinci stele, dar și la nivelul județului Cluj, în ultimii 33 de ani, au avut loc nenumărate acțiuni de separatism educațional și cultural prin eliminarea elementului românesc. Deputatul a amintit de nenumărate școli retrocedate pe drept, dar și pe nedrept, de unde s-au eliminat clasele românești pentru care primăria plătește chirii exorbitante unor entități maghiare pentru a învăța acolo doar elevi maghiari, în timp ce elevii români se chinuie în spații extrem de stramte și nepotrivite.
„Cu diferite ocazii, copiii mei au mers prin școli maghiare și au rămas uimiți, dar și revoltați de spațiile extrem, extrem de generoase. În timp ce ei au fost înghesuiți în spații foarte strâmte și improprii activității școlare. Este România anului 2023. Este o realitate extrem de dureroasă. Roadele politicii guvernamentale din ultimii 33 de ani sunt falimentare. Este timpul unei schimbări în bine”, a conchis Alin Coleșa.
Și Oana Murariu, deputat USR de Cluj, a amintit de faptul că situația de la Valea Uzului este una care generează o puternică emoție atât pentru români, cât și pentru maghiari.
„Există de asemenea și anumite decizii ale instanțelor, care trebuie respectate. Dincolo de aceasta, este important să existe o comunicare nu doar deschisă și onestă, ci și constructivă, tocmai datorită emoției puternice pe care acest subiect o generează. Dacă trebuie să învățăm ceva din lecțiile istoriei este că trebuie să construim punți de dialog, nu surse de tensiune. Este necesar să se manifeste înțelegere și să se promoveze, de ambele părți, abordări axate pe diminuarea tensiunilor, nu pe escaladarea lor”, a spus Oana Murariu pentru Gazeta de Cluj.
Menționăm faptul că jurnaliștii ziarului nostru au încercat să ia legătura cu Vasile Dîncu, Kelemen Hunor, Csoma Botond, Ludovic Orban și George Simion pentru o părere cu privire la acest scandal iscat în Valea Uzului. Până la închiderea ediției nu am primit niciun răspuns.
