Detalii picante din dosarul de condamnare al medicului clujean Răcășan: Operația a mers bine; Bănuții !!!

Tribunalul Cluj a motivat sentința de condamnare a medicului clujean Mihai Florin Răcășan de la Spitalul de Recuperare. El a fost condamnat la închisoare cu executare pentru luare de mită de judecătorii clujeni.

Condamnarea a venit în 9 iulie 2020, cu drept de apel în zece zile de la comunicare. Motivarea deciziei, însă, a venit doar în martie 2021. Răcășan a atacat decizia la Curtea de Apel. Decizia instanței e așteptată în 23 iunie.

În fața judecătorului Răcășan și-a recunoscut faptele, ceea ce a atras atenția instanței, alături de faptul că nu are antecedente și că se află la prima confruntare cu legea penală. În schimb instanța a reținut de asemenea că, deși și-a recunoscut faptele, Răcășan le-a găsit ”o justificare puerilă”, după cum a notat judecătorul, ”și anume cum că dacă ar fi refuzat intenția pacienților de gratificare, ar fi trezit în conștiința acestora îndoieli cu privire la acuratețea diagnosticului și la calitatea și rezultatul manoperelor chirurgicale efectuate”.

Doar un exemplu din multitudinea de acte materiale reclamate, unul dintre cei afectați a sesizat că, în contextul în care fiul său DR avea probleme medicale la un genunchi, a intrat în contact cu medicul Florin Mihai Răcășan din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca la recomandarea unui medic din Baia Mare pentru a-i efectua fiului său o intervenție chirurgicală pentru remedierea leziunilor la menisc. Astfel, în luna februarie 2019, conform înțelegerii dintre denunțător și medic, DR a fost internat la Spitalul de Recuperare unde a fost operat de inculpat. După operație, medicul Răcășan i-a pretins denunțătorului DN suma de 200 euro, cu titlu de mită, bani pe care acesta din urmă i-a dat medicului, în biroul acestuia de la spital în ziua externării fiului său. Tot cu aceeași ocazie, Răcășan l-a informat pe denunțător cu privire la manevrele medicale pe care le-a efectuat și cu privire la necesitatea efectuării unei noi operații chirurgicale asupra lui DR pentru reconstrucția ligamentelor de la genunchi, context în care a pretins suma de 600 euro pentru ce-a de-a doua intervenție care urma să aibă loc în perioada următoare. Suma de bani pretinsă de medic a fost percepută de denunțător ca o solicitare de mită, ca cea anterioară, întrucât nu exista nici o justificare obiectivă pentru acest lucru, având în vedere că pacientul era asigurat prin CNAS.

În 1 iulie 2019 martorul DR a fost operat de inculpatul Răcășan, iar după intervenție a fost abordat de medic și întrebat ”când vine taică-tu cu banii”, referindu-se evident la înțelegerea stabilită anterior între cele două părți. Ulterior denunțătorul a aflat de la fiul său că medicul Răcășan a avut un, reține instanța, ”comportament neprincipial față de acesta în sensul că nu i-a administrat calmante deși avea dureri și i-a bruscat piciorul operat, ceea ce a inoculat ideea denunțătorului că trebuie să plătească suma de bani convenită”. De asemenea, denunțătorul DN a sesizat că în contextul derulării celor două intervenții chirurgicale, medicul Răcășan i-a inoculat ideea că trebuie să dea câte 100 lei pentru anestezist, tot cu titlu de mită, arată actualdecluj.ro.

Denunțătorul a reiterat aceleași aspecte cu ocazia audierii în calitate de martor la organele de cercetare penală și reaudierii la procuror. Acesta a descris în mod detaliat actele infracționale denunțate, atât aspectele percepute direct cât și cele aflate de la fiul său și, suplimentar, martorul-denunțător a declarat că, înainte de a efectua prima intervenție chirurgicală, inculpatul Răcășan l-a chemat în cabinetul său din cadrul spitalului și i-a transmis că trebuie să dea 100 lei medicului anestezist, denunțătorul a fost de acord și i-a spus că-i va da acești bani fiului său pentru a-i remite anestezistului în sala de operație: „Tot medicul mi-a spus că R trebuie să aibă ceva la el. Eu nu am înțeles despre ce e vorba și i-am spus medicului că are pijamaua. Atunci medicul mi-a precizat că trebuie să aibă 100 de lei pentru anestezist. Eu i-am dat apoi 100 de lei lui R să aibă la el conform solicitării medicului și am plecat de la spital”.

Acest episod este confirmat și de martorul DR: ”Când așteptam pe hol împreună cu tatăl meu să mă duc în sala de operație, medicul Răcășan mi-a spus în mod direct să am la mine 100 de lei pentru anestezist. Nu am întrebat de ce trebuie să am această sumă de bani la mine .pentru că eram speriat atât eu, cât și tatăl meu de această operație”.

DR a precizat că a dat suma de 100 lei medicului anestezist, descris ca fiind ”o doamnă roșcată, cu părul scurt și care purta ochelari”. ”Concret darea sumei de bani către medicul anestezist, în maniera prezentată de martor, este una de tip pasiv, în sensul că cunoscând informații notorii de la ceilalți pacienți și urmând instrucțiunile brancardierului de serviciu la momentul intervenției, a ținut bancnota de 100 lei în mână în timp ce era întins pe masa de operație, iar după ce i s-a făcut injecția cu anestezic, a simțit că cineva i-a luat-o din mână și a auzit un fâsâit”, se arată în documentele instanței.

După efectuarea intervenției chirurgicale, inculpatul Răcășan l-a chemat pe martorul denunțător DN în biroul său unde, fiind singuri, i-a explicat cum a decurs manopera medicală efectuată și ce program terapeutic trebuie urmat în continuare, respectiv efectuarea unei a doua operații de reconstrucție a ligamentelor după o perioadă de recuperare.

În acest context, inculpatul Răcășan a avut următorul comportament devoalat de către denunțător organelor judiciare:

„Medicul Răcășan mi-a spus că pentru ce a făcut în ziua respectivă ,, trebuie să-i dau 200″, eu am înțeles lei și i-am întins suma de 200 de lei. Atunci Răcășan mi-a spus că este vorba despre 200 euro, i-am spus că am la mine doar 500 de lei, îi pot lăsa pe aceștia și să-i dau diferența data viitoare. Medicul mi-a spus că dacă nu am euro, pot să-i dau 1000 lei și eu chiar am făcut o glumă că 200 de euro nu fac 1000 lei. Nu a vrut să ia acei 500 de lei și a rămas că îi voi da cei 200 de euro când îl externează pe R”.

În 11 martie 2019, cu ocazia externării pacientului DR, martorul denunțător i-a dat banii ceruți, în biroul acestuia, în prezența unui martor – un plic ce conținea suma de 200 euro, pretinsă de medic anterior cu titlu de mită. Cu aceeași ocazie, Răcășan le-a transmis martorilor DN și DR care sunt costurile pentru cea de-a doua operație, de ligamentoplastie, respectiv în jur de 2100 euro pentru materialele necesare din care 600 euro a pretins că sunt pentru el. ”La această nouă solicitare de mită, mult mai consistentă, denunțătorul a fost stupefiat și în plan subiectiv a stabilit că nu va remite această sumă”, după cum mai arată documentele instanței.

Martorul DRC a declarat că a fost prezentă în cabinetul medicului în momentul în care denunțătorul i-a dat plicul cu cei 200 euro, la externarea fiului după prima operație în februarie 2019, și când inculpatul a pretins suma de 600 euro pentru cea de-a doua operație de ligamentoplastie.

În perioada următoare, martorul DR a venit la control iar după consult, Răcășan și-a reiterat solicitarea de mită cu privire la intervenția chirurgicală ce urma să aibă loc în următoarea perioadă: ”doctorul Răcășan s-a apropiat de mine la 10 cm și mi-a spus în șoaptă că pentru a doua operație trebuie să-i dau 600 de euro. În birou în acel moment mai era o doamnă roșcată, cu bucle”.

În 1 iulie 2019 martorul DR a fost operat de inculpat pentru reconstrucția ligamentelor de la genunchi, iar anterior intervenției chirurgicale i-a dat cu titlu de mită suma de 100 lei medicului anestezist, în aceeași manieră ca la prima operație, cu precizarea că de această dată era un alt medic anestezist, respectiv ”o doamnă blondă care avea buze mari”.

După câteva zile acesta a fost chemat de Răcășan în cabinet, unde i-a explicat cum decurs intervenția și i-a solicitat mita pretinsă anterior: ”mi-a spus că operația a decurs bine, mi-a explicat ce mi-a făcut la genunchi și mi-a spus „ Bănuții!”. Eu i-am spus că nu am la mine banii și că am crezut că îi voi da tot la fel, la externare. A făcut o pauză, a tras un fum de țigară și mi-a spus „Jucați-vă, jucați-vă, domnul D., că eu mi-am făcut meseria și poate îmi schimb părerea despre dumneavoastră!”. L-am întrebat pe doctor când poate să vină tatăl meu să-i aducă banii, acesta mi-a spus că sâmbătă, eu i-am spus că nu poate veni că este plecat în cursă și atunci mi-a transmis că poate veni în orice zi din săptămâna următoare”.

Martorul DR i-a transmis tatălui său discuția avută cu medicul precum și faptul că i s-a părut că în zilele următoare, cu ocazia vizitelor efectuate în salon, medicul a avut un comportament nepotrivit și schimbat – s-a răstit la el pentru că i-ar fi atins penseta, nu i-a administrat calmante deși avea dureri, i-a scos doar jumătate din fire transmițându-i că pe celelalte le va scoate la externare, toate acestea inoculându-i ideea că trebuie neapărat să-i remită suma de 600 euro solicitată.

Acest comportament l-a determinat pe martorul DN să sesizeze organele judiciare. Ulterior Răcășan a fost prins în flagrant delict, arestat preventiv și trimis în judecată, așa cum actualdecluj.ro a transmis. Doar după deschiderea cercetărilor în acest dosar de luare de mită s-a dovedit că Răcășan avea, după cum a notat și instanța, ”un adevărat mercurial” cunoscut și de colegii de salon ai denunțătorului. Aceștia au declarat în instanță ca activitatea ilicită a lui Răcășan era una de notorietate în rândul beneficiarilor actelor medicale, iar din discuțiile purtate cu ceilalți pacienți colegi de salon au dedus că ”tarifele” ilicite practicate de acesta erau standard, ca un adevărat mercurial informal. Astfel, pentru operația de remediere leziuni la menisc Răcășan percepea suma de 200 euro, iar pentru cea de reconstrucție ligamente percepea suma de 600 euro.

Martorul DR a indicat mai mulți pacienți din perioada internării pe parcursul celei de-a doua operații care au afirmat că ar fi dat bani cu titlu de mită medicului Răcășan: ”în salonul în care am fost eu s-au perindat șapte persoane, pacienți ai medicului Răcășan care fuseseră operați de acesta pentru afecțiuni la menisc, ligamente sau la gleznă. Am discutat cu acești pacienți despre sumele de bani percepute de acest medic și date de pacienți după efectuarea operației. Astfel, A. din Baia Mare mi-a spus că a dat 200 de euro pentru operație de menisc, D. din Săsar de lângă Baia Mare mi-a spus că a dat 200 de euro tot pentru operație de menisc, CM din Mocirea, de lângă Baia Mare, a dat 600 de euro pentru operația la ligamente și a plătit și un șurub la un distribuitor, D. din Plopiș din jud. Maramureș mi-a spus că a dat 200 de euro pentru operație de menisc, BF din județul Sălaj mi-a spus că a dat 450 de euro pentru operație de gleznă, Ș. Arpi din Cluj-Napoca a dat 600 de euro pentru operație la ligamente și a plătit și un șurub, R.din Satu Mare a dat 200 euro pentru operație de menisc. Aceste lucruri le-am aflat de la persoanele nominalizate anterior. Știu că Arpi a dat cei 600 de euro în ziua de duminică când Răcășan a fost de gardă, anterior externării mele”.

Aceste date furnizate de martor au condus la extinderea verificărilor pentru a se stabili întreaga conduită infracțională. Astfel s-au mai evidențiat încă 13 acte materiale de luare de mită.

Să mai spunem că, cu ocazia audierii, un alt martor din proces a declarat că, la momentul primului control efectuat la inculpatul  Răcășan acesta i-a explicat care este planul terapeutic de urmat și actele necesare viioarelor internări pentru operații, iar la întrebarea pacientului ”cât mă costă intervenția?”, inculpatul i-a răspuns ”200 euro onorariul lui”, iar 100 de lei trebuia să-i dea anestezistei. Cu privire la remiterea mitei către medicul anestezist, denunțătorul a relevat același mod de operare (”brancardierul mi-a zis să țin banii în mână, iar acești bani îmi vor fi luați în sala de operație de către anestezistă”).

Ce a spus un alt pacient al medicului șpăgar:

În 19 ianuarie 2018, după operație, Răcășan a chemat-o pe pacienta M. în cabinetul său pentru o dicuție, i-a explicat manoperele efectuate și conduita terapeutică ce va urma, iar în această conjunctură denunțătoarea i-a dat suma de 50 de euro disimulată într-un pachet de șervețele: ”am lăsat pachetul cu șervețele cu două bancnote de 50 euro în el pe biroul doctorului Răcășan. După ce am ieșit din cabinetul medicului am intrat în baia din salon. Când am ieșit, celelalte femei mi-au spus că mă căutase domnul doctor în timpul cât am fost la baie și să merg iarăși în cabinet. Am procedat în consecință, m-am dus din nou în cabinetul medicului Răcășan și cu această ocazie medicul Răcășan mi-a spus „continuăm colaborarea sau vă las de izbeliște, să știți că mi-ați plătit jumătate”.

Speriată de consecințele neconformării solicitării formulate de inculpat, martorul și-a sunat părinții, le-a expus problema, iar a doua zi, în 20 ianuarie, tatăl pacientei s-a prezentat la spital și i-a remis personal inculpatului Răcășan diferența de 100 euro.

---

Redăm din motivare, cu sublinierea noastră, cum a justificat Răcășan că era normal să ceară mită:

Deși apărarea a solicitat reținerea, în favoarea inculpatului, a circumstanței atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cod Penal, conform căruia pot constitui circumstanțe atenuante împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului, nu putem să procedăm în consecință, în condițiile în care am arătat anterior că infracțiunea are o gravitate ridicată. În plus, apărarea a susținut o atare optică, marșând pe faptul că inculpatul nu ar fi pretins sumele primite de la martorii denunțătorii, ci că doar ar fi acceptat și primit manifestarea de recunoștință a pacienților, ceea ce nu este real, așa cum am arătat anterior, existând destule situații în care inculpatul a pretins sumele primite ulterior.

Sintetizând toate aceste criterii de dozare a pedepsei, tribunalul îi va aplica inculpatului pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, apreciind că sancțiunea ce o va aplica reprezintă un judicios echilibru între funcția aflictivă, moralizatoare a pedepsei și cea reeducativă, și cu componența de exemplaritate a acesteia, menită să asigure prevenția particulară ca și pe cea generală.

Apărarea a solicitat să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ce se va aplica inculpatului, însă tribunalul constată că deși condițiile de legalitate pentru adoptarea acestei modalități de executare a pedepsei sunt îndeplinite, cele de oportunitate și de temeinicie nu sunt întrunite. Așa fiind, vom reține că pedeapsa aplicată este închisoarea sub 3 ani, că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior condamnat, și că și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, însă tribunalul nu poate aprecia că aplicarea pedepsei, fără executarea acesteia, ar fi suficientă, pentru prevenirea comiterii de alte infracțiuni de către inculpat. În acest sens, cu toate că inculpatul se bucură de prestigiu profesional și social și de o bună capacitate de a aprecia consecințele faptelor sale, dovedind din această perspectivă, posibilități excelente de îndreptare, însă nu fără executarea pedepsei, modul în care a comis fapta, ce demonstrează o deprindere constantă de pretindere și primire de bani în schimbul exercitării atribuțiilor sale de serviciu, ca și ușurința cu care a găsit o explicație pentru comiterea faptei – și anume că refuzul său ar naște dubii în mintea pacienților legate de acuratețea diagnosticului, calitatea și rezultatul manoperelor medicale, precum și practica medicilor de a primi bani drept recompensă de la pacienți pentru serviciile medicale prestate -, reclamă în mod cert necesitatea executării pedepsei în regim de detenție, deoarece o atare practică din partea medicilor, al cărei exponent este inculpatul, ne determină să apreciem că pedeapsa ce i se va aplica inculpatului se impune a fi executată, în caz contrar inculpatul putând avea impresia că societatea, în general, și justiția, în special, îmbrățișează asemenea practici de recompensare a medicilor, ceea ce este inacceptabil.