În plină desfășurare a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, în Parlament are loc o dezbatere extrem de importantă care ar putea afecta direct viața a milioane de români. Este vorba despre proiectul Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, aflat în prezent în discuție la Comisia de Administrație Publică, condusă de liberalul Florin Roman.

Conform surselor din Camera Deputaților, acest proiect legislativ reprezintă un „cartof fierbinte” pentru decidenții politici, deoarece forma propusă de fostul ministru al Dezvoltării, Adrian Veștea, ar fi fost convenită cu reprezentanți ai USR și ai ONG-urilor susținute de Nicușor Dan, dar nu ar fi fost agreată de coaliția PSD-PNL-UDMR.

În urma criticilor venite din partea mediului de afaceri și a unor instituții ale justiției, care au semnalat neconstituționalitatea unor prevederi din proiect, a venit rândul deputaților să finalizeze textul legii, ținând cont de principiile fundamentale ale Constituției.

Pentru a înțelege mai bine impactul acestui proiect asupra românilor, l-am contactat pe avocatul Radu-Andrei Dinulescu, unul dintre cei mai renumiți specialiști în Dreptul Urbanismului. Acesta a identificat patru probleme majore de neconstituționalitate ale proiectului, care se află în dezbatere la finalul anului 2023 și care urmează să fie finalizat în Parlament.

Printre principalele probleme semnalate de Dinulescu se numără:

  1. Incompatibilitatea cu legea fundamentală – Proiectul ar conține o formă mascată de confiscare sau naționalizare a terenurilor private, ceea ce ar încălca dreptul de proprietate garantat de Constituție.
  2. Încălcarea principiului neretroactivității legii – Proiectul ar permite aplicarea unor reglementări asupra unor fapte care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a legii, contrar principiului că legile nu se aplică retroactiv.
  3. Sancționarea fără culpă a persoanelor private – Potrivit avocatului, legea ar sancționa persoane fizice sau juridice pentru erori administrative sau pentru nerespectarea unor norme care nu le sunt clare, fără ca acestea să fi comis o acțiune culpabilă.
  4. Încălcarea principiului descentralizării – Proiectul ar conferi prea multă putere autorităților centrale, încălcând astfel principiul descentralizării și autonomia autorităților locale.

În aceste condiții, decidenții politici vor trebui să fie extrem de atenți la forma finală a proiectului, pentru a evita încălcarea unor principii fundamentale și pentru a asigura respectarea drepturilor românilor.

Citește și: Probleme și riscuri legate de mutarea secției de Anatomie Patologică din cadrul SCJU Cluj-Napoca la IMOGEN: Un pas înapoi pentru sănătatea publică?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.