Dezbaterea privind viitorul cartierului Sopor, un teatru ieftin regizat de Emil Boc

Viitorul cartier Sopor, care urmează să fie construit pe 250 de hectare și va aduna peste 25.000 de locuitori, încă bate pasul pe loc, în condițiile în care zeci de proprietari se plâng de faptul că pe terenurile lor au fost „mobilizate” viitoare parcuri, grădinițe și drumuri.

Sub strălucirea promisiunilor și a schițelor proiectului Sopor, „lupta” doar ce a început între cetățeni, primărie și investitori. Cu privire la dezvoltarea acestui mega cartier, se impune necesitatea unui Plan Urbanistic General (PUZ) pentru a asigura o sistematizare ca la carte. În mod normal, implicarea Primăriei Cluj-Napoca în acest proces este esențială pentru a reglementa și coordona dezvoltarea, asigurându-se că aceasta să se desfășoare într-un mod echitabil și sustenabil. 

Cu toate acestea, un aspect care stârnește nemulțumirea în rândul cetățenilor este faptul că municipalitatea a schimbat încadrarea terenurilor în terenuri agricole, ceea ce nu mai permite posesorilor să construiască casă ori blocuri. Valul de nemulțumire este de înțeles, în condițiile în care aceștia s-au trezit că nu-și mai pot scoate investiția, așteptându-se la beneficii din dezvoltarea zonei. 

O altă problemă reală pe care mulți au trecut-o cu vederea este despre promisiunile nesustenabile referitoare la construirea unei stații de metrou și a centurii metropolitane. 

Aceste aspecte sunt esențiale pentru viitorul cartierului, dar devin incerte în contextul actual. Dezbaterea publică, ce a avut loc în urmă cu câteva zile, pare a fi doar o formalitate, iar mulți cetățeni își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor imobilelor, care ar putea deveni inaccesibile pentru majoritatea.  Să nu mai amintim de faptul că în ultima parte a lunii octombrie 2023, a avut loc a doua dezbatere a anului privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zona Sopor. 

Această întâlnire, desfășurată în format online pe o durată de 5 ore, a fost marcată de absența primarului Emil Boc, care a fost ocupat cu alte responsabilități administrative pe parcursul celei mai mari părți a discuțiilor. La încheierea ședinței, primarul a închis-o, generând nemulțumiri și revoltă printre proprietari. Încă o bilă neagră pentru administrația edilului. 

După ore întregi de discuții, la care a participat și Daniel Pop, arhitectul-șef al orașului, dar și Dan Tarcea, viceprimarul, proprietarii de terenuri au ajuns la concluzia că aceștia joacă un rol într-o piesă de teatru proastă pentru marele lor conducător Emil Boc și că nici ei nu cred ceea ce spun. 

Dezvoltare durabilă sau doar un slogan?

Se vorbește tot mai mult despre dezvoltarea durabilă și necesitatea dezbaterii publice, însă realitatea  pare să arate altfel. Dintre proprietari, sute dintre aceștia sunt nemulțumiți de deciziile luate, declanșând procese și subliniind lipsa unei transparențe reale în procesul decizional. 

Cetățenii sunt îngrijorați că, în ciuda promisiunilor, primăria nu alocă suficiente resurse pentru construcții sociale, contribuind astfel la o segregare socio-economică în viitorul cartier. De curând, Primăria Cluj-Napoca a fost obligată de instanță să schimbe încadrarea pentru mai multe terenuri care se află în proximitatea străzii Colonia Sopor. 

Cei care au terenuri au precizat că în momentul în care au devenit posesorii acestor terenuri aveau dreptul să construiască locuințe medii și înalte cu P+3 – P+10, care se aflau în afara ariei protejate.  Cum lucrurile s-au schimbat, prin actualizarea Planului Urbanistic General din 2014, caracterul funcțional al zonei a fost schimbat, acestea fiind considerate terenuri neurbanizate cu destinație agricolă.

Armata lui Boc, în frunte cu specialiștii lor, au motivat această decizie prin necesitatea conservării calității mediului prin păstrarea în intravilan a mai multor terenuri destinate urbanizării. Este limpede faptul că noile reglementări îi va afecta profund pe proprietari, în condițiile în care puteau să construiască imobile care le-ar fi adus beneficii importante. 

Mulți dintre posesorii de terenuri și-au dat toate economiile pentru achiziționarea terenurilor pe care urmau să construiască case, iar acum s-au trezit că tot ce pot face, în cel mai bun caz, o plantație de pomi. Mai mult, cei care dețin terenuri sunt nemulțumiți și de faptul cât ar oferi primăria ca despăgubiri, raportat la valoarea reală a terenurilor în zonă. 

PUZ-ul Master Plan Sopor vizează construirea celui mai mare și modern cartier din orașul Cluj-Napoca, de la zero, chiar în spatele mall-ului Iulius. În cadrul acestui PUZ sunt prevăzute construirea de spații verzi publice de diferite categorii, șase școli, clădiri în parteneriat public-privat, clădiri cu mixaj funcțional și zone pentru clădiri multifuncționale culturale. Mai mult, primăria Cluj-Napoca vrea să realizeze, în primul rând, infrastructură și să traseze locurile pentru acele parcuri, creșe, școli și doar după să dea undă verde posibilității de a ridica mai multe construcții. Proiectul este din 2019 foarte criticat deoarece ar fi un proiect „cu dedicație” pentru marii dezvoltatori imobiliari și bogații orașului, care ar fi singurii câștigători de pe urma acestui PUZ. 

“Legat de regimul de proprietate, principala condiționare a acestui cartier o reprezintă fragmentarea funciară foarte mare și numărul ridicat de proprietari implicați în procesul de consultare publică. Acest impediment va impune etapizarea întregului proces de dezvoltare urbană, pentru a permite formarea unor asocieri funciare între diferiți proprietari co-interesați și care mai târziu să formeze comunități locale”, se arată în PUZ.

Proiectul Cartierului Sopor a fost lansat în urmă cu patru ani, mai exact în 2019, iar marea provocare este aceea de a mulțumi pe cei aproximativ 800 de proprietari care au terenuri. Acest proiect a fost gândit că la doar o mică plimbare de câteva minute să poți ajunge cu copilul la școală, să îl duci în parc, fără să folosești mașina personală. Mai mult, poți face o „vizită” la magazinul de la colțul blocului într-un timp foarte scurt.