Echipa de arhitecţi şi urbanişti care lucrează la noul PUG s-a reunit în cadrul unor noi dezbateri pentru Planul Urbanistic General. Aceştia au subliniat importanţa trasării polilor de dezvoltare economică şi exploatarea zonelor cu potenţial din oraş. De asemenea, s-a vorbit despre porţiunea de la nordul căii ferate, unde se vor concentra activităţile de producţie şi despre localităţile din jurul Clujului, care vo fi incluse în strategia de dezvoltare pentru zona metropolitană.
Dezbaterile la noul Plan Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca au continuat şi săptămâna trecută. Echipa care lucrează la reactualizarea acestuia a discutat despre o reconfigurare a hărţii oraşului în funcţie de polii de dezvoltare economică.
Reconversia zonelor industriale
Două zone principale au fost evidenţiate ca poli de dezvoltare economică de către echipa formată din reprezentanţii Universităţii Tehnice Cluj-Napoca şi ai societăţilor Planwerk şi Bogart. În est, vest şi la aeroport vor fi spaţiile pentru logistică, producţie şi comerţ mare, iar zonele de centru şi nord vor fi rezervate pentru servicii, comerţ mic şi zone comerciale mixte. Potrivit arhitectului Adrian Borda, prin noul plan se propune un concept integrat de dezvoltare economică, parte a celui de dezvoltare urbană.
Borda a vorbit despre reconversia zonelor industriale, pentru care vor fi elaborate regulamente în cadrul noului PUG. Acestea vor fi transformate în funcţie de necesităţile oraşului, care vor fi discutate cu reprezentanţii administraţiei. Gheorghe Elkan s-a arătat de altă părere, afirmând că, lăsând totul la imaginaţia politicului aflat în fruntea administraţiei, negocierile privind reconversia zonelor industriale s-ar putea să nu fie în interesul oraşului din punct de vedere al urbanismului, iar Planurile Urbanistice Zonale pentru acestea ar trebui să fie realizate având în vedere limitele şi vecinităţile. Şi arhitectul Şerban Ţigănaş a subliniat că reconversia zonelor industriale trebuie să trateze zone relevante din punct de vedere urbanistic.
Claudiu Coşier, şeful Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), a evidenţiat faptul că planul de dezvoltare a oraşului trebuie făcut luându-se în considerare obiectivele strategice ale Uniunii Europene. “Clujul nu este privit în momentul de faţă ca centru multipolar. Este un sac, cu locuri în care dormim şi locuri în care muncim, despărţite de centru, unde mergem să bem o bere. Oraşul trebuie să se redefinească printr-o multitudine de poli de dezvoltare, pentru că riscăm altfel ca aceştia să se dezvolte în afara oraşului. Nu mi se pare fezabil să facem cartiere-dormitor fără să avem în vedere infrastructura de afaceri. PUG-ul trebuie să dea şi un semnal, mai ales că din 2020 va intra în vigoare la nivelul UE exigenţa de a consuma doar atât cât se produce. Accent trebuie pus şi pe transportul ecologic”, a declarat acesta. “Avem nevoie şi de un centru expoziţional de interes naţional, pentru că altfel riscăm să ne pierdem locul doi pe ţară, pe care îl avem în prezent, după Romexpo Bucureşti, la acest capitol. Vorbim despre 450 de hectare de teren. Unde se regăsesc în prezent aceste funcţiuni? În acest sector, iniţiativa publică este esenţială. Dacă tratăm zona dintre aeroport şi centura ocolitoare ca una care să aibă funcţiuni de parc logistic, va fi şi în interesul proprietarilor de acolo. Dacă facem investiţii disparate, ca oraş nu suntem vizibili pentru investitorii din afară, în contextul în care nici nu suntem pe vreun coridor de transport european. Vorbim aici despre necesitatea unei flexibilităţi planificate. Alte sectoare care trebuie introduse în PUG sunt sănătatea şi IT-ul, care, pe lângă cele amintite, nu pot să lipsească de pe hartă”, a mai arătat şeful ADRNV.
Calea ferată – axă economică
Primarul Sorin Apostu, prezent la dezbateri, a subliniat importanţa caracterului universitar al municipiului, de care nu s-a ţinut cont înainte. “Fostul PUG a propus o viziune greşită privind dezvoltarea economică prin simplul fapt că nu s-a ţinut cont de universităţi, care sunt motorul oraşului. Chiar astăzi am avut o întrunire cu rectorii şi am convenit că Clujul are nevoie de un campus universitar adevărat”, a declarat edilul.
“Nu suntem un oraş de intelectuali, există şi o mare parte din populaţie angrenată în activităţi de producţie. În prezent, există o suprafaţă de 753 de hectare angrenată pentru activităţi economice. Zone active sunt pe 351 de hectare, pe 247 de hectare se înregistrează activitate economică redusă, iar pe alte 125 de hectare nu există activitate. Dintre acestea, 288 de hectare au potenţial pentru a fi transformate”, a declarat arhitectul Eugen Pănescu, deschizând discuţia despre zonele rezervate activităţilor economice. Acesta este de părere că oraşul trebuie să folosească terenul de peste calea ferată şi că în zona situată la nord de aceasta trebuie poziţionate activităţile economice, lucru care va fi facilitat de crearea unei linii de transport urban cu noduri intermodale în această parte a oraşului.
Şi primarul Sorin Apostu a arătat că noul PUG se va apleca mai serios asupra culoarului de-a lungul căii ferate. “Prin noul PUG vrem să tranşăm potenţialul de dezvoltare al oraşului. O primă viziune deja enunţată este exploatarea culoarului est-vest, de-a lungul căii ferate”, a declarat acesta.
La dezbaterile anterioare s-a vorbit despre problemele de mobilitate din Cluj-Napoca, fiind identificate câteva soluţii pentru oraş care ar putea fi incluse în noul PUG. Una dintre acestea este valorificarea căii ferate. Un tren urban, prin nodurile intermodale pe care le-ar deservi ar putea să preia nevoile de mobilitate ale unei bune părţi din populaţia oraşului, sunt de părere arhitecţii. Pentru a obţine fluenţă şi continuitate între traseele rutiere, urbaniştii au identificat un alt element-cheie: dezvoltarea traficului pe culoarul Someşului. Un alt traseu important pentru oraş îl reprezintă artera ocolitoare de Sud. Aceasta ar putea prelua o mare parte din traficul din oraş, mai ales în ceea ce priveşte autoturismele care tranzitează prin Cluj-Napoca spre alte destinaţii, lucru care ar elibera străzi cu un trafic zilnic intens.
Planuri pentru zona metropolitană
Un alt aspect discutat în cadrul dezbaterilor pentru viitorul plan de dezvoltare a oraşului este potenţialul zonei metropolitane. “E foarte clar care sunt limitările efective ale PUG-ului. Acesta priveşte reglementarea teritoriului administrativ al municipiului. Asta e foarte clar. Pe de altă parte, strategia pe care se bazează PUG are deja în vedere contextul metropolitan. E deja aprobată strategia municipiului în acest sens. Toate discuţiile strategice depăşesc limitele oraşului”, a declarat arhitectul Eugen Pănescu, din partea Planwerk.
Echipa care lucrează la PUG are de gând să ia în considerare şi localităţile conexe municipiului şi să gândească nuclee de dezvoltare economică mai extinse, spre deosebire de cele existente în prezent, la nivelul fiecărei comune. “Eşecul economiei recente a fost că s-au dezvoltat investiţii pe suprafeţe nerelevante. Există contacte cu localităţile metropolitane şi din împrejurimi. De exemplu, în paralel cu PUG Cluj-Napoca se dezvoltă şi cel al Apahidei. Avantajul e că e o zonă de contact între Dej şi Cluj şi e o zonă privilegiată de dezvoltarea aeroportului”, a declarat Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.
Diana Gabor
La dezbaterile pentru noul Plan Urbanistic General participă primarul Sorin Apostu, arhitectul şef al oraşului, Ligia Subţirică, precum şi reprezentanţii firmelor şi instituţiilor care elaborează proiectul, printre care arhitecţii Adrian Borda, Eugen Penescu şi Şerban Ţigănaş. Acestea sunt însă deschise oricărui cetăţean interesat.
