În luna cadourilor, Direcția Generală de Protecție Interna (DGPI), adică instituția care anchetează faptele de corupție din poliție, și-a cumpărat 250 de laptopuri. Firma peste care a căzut ”ploconul” se numește RODAX MANAGEMENT și aparține familiei Marina. Capul acestei familii, a fost ”tovarășul” Mihai Marina, fost Prim Secretar al județului constanța pe vremea comuniștilor, care a fost cât pe ce să fie linșat la Revoluția din 1989. Însă a scăpat și s-a refugiat în Cluj Napoca.

Pe 20 decembrie, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) a semnat un contract de achiziții cu firma Rodax Management. Firma a vândut 250 de laptopuri pentru ofițerii de poliție din cadrul structurii interne cu suma de 524.987 lei, fără TVA. Astfel, reiese că fiecare laptop a costat 2.100 lei, fără TVA.

Societatea se ocupă de activități de consultanță în tehnologia informației și Alin Marina, care are și pachetul majoritar de acțiuni alături de Doina Marina, mama lui.

Pe anul trecut societatea declarat o cifră de afaceri de 5,6 milioane lei, un profit de peste 600.000 lei și 11 angajați.

Soțul și tatăl acționarilor de la Rodax este Mihai Marina, fost Prim-secretar al județului Constanța, un fel de președinte al județului, pe vremea comuniștilor. După ce era să fie linșat la Revoluție, Mihai Marina a reușit să scape și s-a refugiat în Cluj Napoca. Aici a reușit să dobândească un apartament în cartierul Gheorgheni și, ulterior, să cumpere un teren în zona Sopor.

Printre fondatorii firmei se numără și fostul Prim-secretar care a murit în 2012.

În acest moment, conducerea DGPI este asigurată de un personaj controversat.

Este vorba despre Silviu Dumitrache, ginerele lui Liviu Luca, fost lider sindical și unul dintre apropiații lui Sorin Ovidiu Vîntu, ambii aflați acum în penitenciar unde execută mai multe pedepse.

Tatăl său este colonelul SRI în rezervă Gheorghe Dumitrache, implicat în unul dintre cele mai cunoscute dosare penale în care au fost protagoniști ofițeri ai Serviciului Român de Informații. Gheorghe Dumitrache a fost condamnat în 2012, împreună cu generalul (r.) SRI Ovidiu Soare, la trei ani de închisoare cu suspendare.

Șef la DGPI cu socrul după gratii

Tiberiu-Silviu Dumitrache a avansat, din 2020 în 2021, pe ruta: colonel – general de brigadă – general-maior. Pe 27 noiembrie 2020, Klaus Iohannis l-a făcut pe colonelul Tiberiu-Silviu Dumitrache general de brigadă cu o stea, iar după un an, Iohannis i-a mai dat o stea și Dumitrache a ajuns general-maior.

După ce Liviu Luca, socrul lui, a fost trimis în judecată pe numele lui Dumitrache a fost trecut un conac cu piscină olimpică și heliport. De altfel, pentru modul în care Luca a dobândit această avere a și fost trimis în judecată.

În 2014, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat în dosarul Petromservice, pe Sorin Ovidiu Vîntu la 6 ani şi 2 luni de închisoare, pe Octavian Ţurcan la 9 ani, iar pe Liviu Luca, la 6 ani, toate pedepsele fiind cu executare. În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol au fost trimişi în judecată pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

Liviu Luca, Sorin Mihai, Gheorghe Şupeală, Bogdan Negrutzi, Ioan Bolhâlţeanu, Zizi Anagnastopol, Graziano Rino Raichovich au fost trimişi în judecată pentru delapidare, iar Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, pentru complicitate la delapidare şi spălare a banilor. Potrivit procurorilor, în cursul anului 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziţia a 49,35% din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd (înmatriculată în Cipru), la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE. „În acest mod, inculpatul Luca Liviu a controlat activitatea ulterioară desfăşurată de SC Petromservice SA, prin exercitarea dreptului de vot al Elbahold Ltd în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, ceea ce i-a permis desemnarea unor persoane apropiate în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, director general şi director financiar”, a arătat Parchetul instanţei supreme. Anchetatorii au stabilit că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei de către Sorin Ovidiu Vîntu, care a finanţat preluarea pachetului de acţiuni.

Fostul Prim Secretar a scăpat de linșaj

Revenind la istoria din care a făcut parte Mihai Marina, fostul Prim Secretar al județului Constanța, el a fost cât pe ce să fie aruncat în mijlocul mulțimii pentru a fi linșat.

Mihai Marina s-a născut la Sighetu Marmaţiei. După ce a absolvit Facultatea ASE Din Bucureşti, a lucrat la Comitetul Judeţean Maramureş, după care a ajuns la Cluj. Apoi, peste 5 ani, la Bistriţa. În anul 1985 a ajuns la Constanţa, unde a locuit împreună cu soţia, profesor de matematică, timp de patru ani, până la Revoluţie.

Din cartea „Preţul libertăţii la Constanţa”, scrisă de Ioan Maliciuc, aflăm că în momentul în care s-a anunţat la televizor fuga Ceauşeştilor, Mihai Marina a apărut la balcon şi a încercat cu cuvinte mieroase să aplaneze spiritele, adresându-se cu formula „Stimaţi tovarăşi”. Mulţimea a început să vocifereze, iar când i s-a cerut cheia de la intrare, a spus că nu se poate din motive de siguranţă.

După ce revoluţionarii au intrat în Casa Albă, câţiva s-au repezit la Marina, care a fost speriat de moarte. După ce l-au tras de cravată, i-au cerut să dea jos de pe perete tabloul dictatorului. După ce Marina s-a scuzat spunând că nu ajunge la el, revoluţionarii s-au înfierbântat şi mai tare şi l-au dus pe balcon, cu intenţia de a-i da brânci, pentru a fi pedepsit de către mulţime. Câţiva au reuşit să-i tempereze pe furioşi, spunându-le că nu trebuie să înceapă ziua cu o crimă. Marina a fost dus într-o altă încăpere, unde i s-a făcut rău şi a căzut. I s-a dat un pahar de apă şi o pastilă şi apoi acesta şi-a revenit, după care a fost transportat într-o încăpere sigură.

Soţia sa îşi aminteşte că Mihai Marina a fost pe platforma din Marea Neagră atunci când a ieşit prima picătură de petrol.

Apoi s-au retras la Cluj. „Am plecat de bună-voie din Constanţa, dar am lăsat în urmă mulţi prieteni. Dar şi sufletul”, povesteşte Doina Marina, soţia sa.

La Cluj, Mihai Marina s-a angajat ca economist principal la o firmă, după care şi-a deschis propria afacere. La 63 de ani s-a pensionat.

În 2011 a fost operat la colon, iar din cauza citostaticelor i-a fost afectat ficatul. După un an a murit și a fost înmormântat la Cimitirul Central din Cluj Napoca.

Ce face DGPI?

Structura Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) este formată din aparatul central – cu direcții generale/ diviziuni și structuri independente  – și aparatul teritorial – cu servicii județene de informații și protecție internă.

Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) este structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne, ce îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

– Desfășoară activități informative, în vederea obținerii și valorificării informațiilor necesare prevenirii și combaterii infracțiunilor grave;

– Identifică și documentează informativ riscurile și amenințările la adresa ordinii publice – componentă a securității naționale, generate de persoane ori de grupuri infracționale organizate;

– Desfășoară activități de informații și protecție internă, în scopul de a identifica, preveni și contracara amenințările la adresa securității naționale – privind personalul, misiunile, patrimoniul și informațiile clasificate ale ministerului;

– Implementează, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, standardele legale privind protecția informațiilor clasificate naționale, ale Uniunii Europene și ale NATO, coordonează și controlează modul de aplicare a acestora;

– Asigură coordonarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii terorismului și desfășoară activități specifice în conformitate cu prevederile Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului;

– Asigură controlul informativ asupra modului de respectare a regimului juridic privind produsele militare și produsele și tehnologiile cu dublă utilizare, în scopul prevenirii utilizării acestora de către statele supuse embargoului internațional, exponenții criminalității organizate transnaționale, grupările teroriste și persoanele fizice și juridice neautorizate;

– Pune în aplicare actele de autorizare emise de către magistrați, în cazurile prevăzute de lege;

– Participă la realizarea proiectelor derulate de Comunitatea Națională de Informații, în limitele competenței și atribuțiilor legale.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here