Diferenţele dintre controlul judiciar şi arestul lui Opre

Gazeta de Bistriţa vă prezintă care sunt diferenţele dintre sentinţa Curţii de Apel Cluj, care l-a arestat preventiv pe interlopul Ioan Opre, şi cea a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, unde a fost menţinut doar sub control judiciar. Ambii magistraţi au avut în faţă aceleaşi poze.

”Într-o zi din luna februarie 2013, inculpatul Dumitru Pompei le-a ”convocat” în imobilul casă/cabană situat în locul numit Dealul Tîrgului de pe raza comunei Dumitra pe suspectele Stupinean Suzana Andreea şi Mărcuş Alexandra Madica, pentru a întreţine relaţii sexuale contracost, iar după ce inculpatul Dumitru Pompei a întreţinut relaţii sexuale cu suspecta Stupinean Suzana Andreea, inculpatul Opre Ioan a plătit-o pe aceasta cu o sumă cuprinsă între 700 şi 1.000 de lei(în acelaşi timp inculpatul Opre Ioan întreţinând relaţii sexuale cu Mărcuş Alexandra Madica pe care a plătit-o cu suma de 1.000 de lei)”, arată prima faptă a lui Ioan Opre.

Sex continuu

Ioan Opre nu s-a liniştit aici şi a continuat actele presupuse de proxenetism şi în cursul anului 2014.  Mai mult decât atât, el şi-a dezvoltat reţeaua de fete cu mai multe domnişoare ”disponibile” să-şi vândă trupul uneori pe sume derizorii, alteori pe sume foarte frumoase. Mai mult decât atât, suspectele Suzana Andreea Stupinean şi Alexandra Mădica l-ar fi ajutat mai mult decât am putea crede pe Ioan Opre, conform unor surse apropiate anchetei. Chiar o cunoştinţă de-a primei suspecte, Andreea Suzana Stupinean, ne-a declarat sub protecţia anonimatului că chiar în unele baruri şi cluburi din Bistriţa aceasta putea să aducă rapid o domnişoară pentru a întreţine relaţii sexuale. Culmea este că procurorii DIICOT par să mai lucreze în cadrul dosarului ei şi se concentrează pe Ioan Opre.

Radu Moldovan intră pe fir

Interlopul Ioan Opre a continuat activităţile presupuse de pedofilie după alte două săptămâni faţă de relatările anterioare. Atunci, el le-a convocat prin intermediul lui Dumitru Pompei la vila lui de pe Dealul Tîrgului din Dumitra pe martora Ionela Elena Buta, precum şi pe suspecta Andreea Suzana Stupinean pentru a întreţine relaţii sexuale cu un prieten de-al inculpatului, respectiv cântăreţul de muzică populară Petre Giurgi. Culmea este că celebrul cântăreţ de muzică populară este într-o strânsă relaţie cu vicele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna, dar şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan. Mai mult, Petre Giurgi şi cu Radu Moldovan au fost naşi la cununia de argint al lui Alexandru Pugna. Deci între Petre Giurgi şi Radu Moldovan este o relaţie de ”cumătrie” cum s-ar putea spune popular.

Opre avea 4.500 de euro la el

Audiat la procuror, Ioan Opre a declarat că în martie a fost chemat la cabana lui Dumitru Pompei,unde a găsit două fete, una fiind Madica Alexandra Mărcuş. ”El a întreţinut relaţii sexuale cu numita Mărcuş”, mărturiseşte în faţa procurorilor. Mai mult, proxenetul Ioan Opre a recunoscut în faţa organelor de anchetă că el deţinea asupra sa întotdeauna sume consistente de bani între 10.000 şi 20.000 de lei. El spune că aceste sume le obţinea de la afacerile pe care le derulează, subvenţiile care i se acordă pentru creşterea animalelor, laptele predat, iar suma spunea el că i-ar fi necesară pentru efectuarea unor cumpărături curente: motorină, concentrate, minerale şi care îi trebuiau pentru desfăşurarea activităţii firmelor sale.

Vânătoarea de vulpi şi mistreţi

De altfel, Opre a recunoscut în faţa procurorilor că s-a mai aflat în două rânduri la cabana deţinută de Dumitru Pompei împreună cu cântăreţul Petre Giurgi, prima dată în primăvara anului trecut, după ce au participat la o vânătoare de mistreţi, la invitaţia inculpatului Dumitru Pompei. El recunoaşte că le-a dat bani lu Alexandra Mărcuş, precum şi lui Buta Ionela Elena, primei acordându-i bani pentru că a fost ziua ei, iar celei de-a doua pentru că a văzut-o cum se uită cum i-a dat bani primei. Opre a mai mers la cabana lui Dumitru Pompei şi la o vânătoare de vulpi, de asemenea însoţit de Petre Giurgi. Totul s-a petrecut la sfârşitul lunii mai 2014, iar fetele au fost din nou prezente: Mărcuş şi Buta Ionela Elena. Opre nu mai ţine minte dacă şi de această dată a făcut sex cu ele, dar că le-a remis fetelor o sumă de bani deoarece era băut. Ce a mai putut spune Opre este că nu el a fost singurul care s-a îmbătat la acel chef, ci şi Petre Giurgi ”s-a îmbătat tare.”

Eliberat de Tribunal, arestat de Curte

”Ţinând seama de activitatea infracţională concretă imputată inculpatului, astfel cum aceasta rezultă din probele administrate până în prezent, s-a apreciat că nu este îndeplinită cea de-a doua condiţie, prevăzută de art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive, deoarece deşi rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, nu se poate aprecia raportat la gravitatea faptelor prezumat săvârşite(prin prisma şi a activităţii infracţionale concrete rezultate din probe), a modului şi a circumstanţelor de comitere, a anturajului şi a mediului din care inculpatul provine şi a antecedentelor sale penale că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Măsura preventivă preconizată de acuzare este cea mai severă dintre cele prevăzute de lege, apreciată de judecător ca fiind una disproporţionată raportat la gravitatea acuzaţiei aduse celui faţă de care se solicită a fi luată, prin prisma scopului urmărit prin dispunerea acesteia. De asemenea, se au în vedere modul şi circumstanţele în care se prezumă comiterea faptelor imputate.

Cu toate că din probele administrate rezultă un comportament constant imoral al inculpatului Opre Ioan, nu pot fi ignorate bunele referinţe date acestuia de către instituţiile localităţii de domiciliu şi lipsa antecedentelor penale, elemente care, alături de celelalte considerente exprimate anterior, îndreptăţesc ca măsura preventivă dispusă să fie una mai puţin severă, respectiv cea prevăzută de art. 202 alin. 4 lit. b Cod procedură penală. S-a apreciat că dispunerea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru scopul urmărit, respectiv buna desfăşurare a urmăririi penale, evitarea posibilităţii ca inculpatul să comită alte fapte de natură penală, să comunice cu ceilalţi inculpaţi, martori, suspecţi sau alte persoane implicate în activitatea infracţională imputată, cercetată, de natură a îngreuna ancheta. Totodată, judecătorul a apreciat că măsura preventivă aleasă este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului”, arată Curtea de Apel Cluj în motivarea arestării.