Aproape trei ani de zile, DIICOT a investigat OMV Petrom pentru evaziune fiscală. Acuzațiile sunt foarte grave, compania fiind acuzată că ar fi evitat taxele datorate la stat și ar fi permis scurgerea a sute de milioane de lei prin contracte fictive către o companie off-shore din paradisul fiscal de pe Isle of Man, o insulă din Marea Irlandei. Dacă în alte cazuri, anchetele s-au desfășurat mai rapid (celebrul dosar Lukoil), în acest caz procurorii au tărăgănat dosarul, ca într-un final să primească o ordonanță de clasare.
Cine a îngropat dosarul de evaziune fiscală?
Ancheta penală împotriva OMV Petrom a fost demarată în anul 2016 de către procurorii DIICOT, dar niciuna dintre părți și nicio altă autoritate a statului român nu au făcut public acest demers. Dat fiind că OMV Petrom este o companie deținută în mare parte de statul austriac, fiind situată în topul celor mai mari 10 companii din România datorită cifrei de afaceri, semnul de întrebare legat de durata neobișnuit de lungă a anchetei și de discreția absolută care o înconjoară a fost unul legitim.
Despre acest caz a scris pe larg, în repetate rânduri, jurnalistul Stelian Neagrea care spunea că există o omertă statală care protejează interesele OMV Petrom, fiind refuzat de toate instituțiile publice care ar fi trebuit să ofere un răspuns pe marginea evaziunii fiscale în care a fost implicat OMV Petrom.
În urmă cu un an și jumătate, DIICOT a refuzat să dea informații legate de stadiul dosarului, despre persoanele care au fost chemate la audieri și despre ce dificultăți au întâmpinat în instrumentarea dosarului, având în vedere că la acea vreme se ancheta deja de un an și jumătate și procurorii nu au dat nici o soluție. Tăcere a venit și de la Ministerul Energiei și oficialii Fondului Proprietatea care dețin acțiuni la OMV Petrom. Și Ministerul Economiei a refuzat să răspundă întrebărilor legate de OMV Petrom, iar sub tăcere s-a așternut și premierul de atunci, Dacian Cioloș și al său aparat de comunicare.
După trei ani, DIICOT a clasat dosarul
În urmă cu câteva săptămâni, înainte de sărbătorile de Paști, DIICOT procurorii DIICOTau dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.
Deși Fiscul spunea în 2016 că este vorba despre o evaziune fiscală, raport ce îl vom prezenta mai jos, procurorii DIICOT spun acum că ”faptele sesizate reprezintă aspecte de natură fiscală fără a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii”. În ordonanța de clasare a DIICOT se mai arată că singura acuză de organul fiscal în urma controlului efectuat este aceea că Petrom a creat și interpus în mod artificial în relațiile cu diferiți experți companiile PEPL, CII Partners Malta și CII Group Marta, cu consecința ascunderii materiei impozabile referitoare la contribuțiile sociale.
Mai pe scurt, cei de la ANAF susțineau în procesul verbal făcut după control că în loc să angajeze cu contract de muncă niște specialiști care lucrau pentru OMV Petrom compania a decis să înființeze acele societăți menționate mai sus și să pară că acele societăți detașau expați în interesul OMV în România.
În aceeași ordonanță de clasare a cauzei de către DIICOT, se arată că organul fiscal mai reține în actul de sesizare că presupusa detașare de către cele trei firme de personal – cetățeni originari UE/SEE/Elveția și chiar cetățeni români, pentru a presta muncă la Petrom pe teritoriul României, exploatează o lacună legislativă.
”Or, împrejurarea că legiuitorul român nu a reglementat un domeniu din cele incidente în sfera taxelor și impozitelor datorate pe muncă nu poate fi imputată contribuabilului, cu atât mai puțin putând îmbrăca forma ilicitului penal (…) Așa fiind, faptele sesizate reprezintă aspecte de natură fiscală fără a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii”, concluzionează procurorul DIICOT Eugen Păun în ordonanța de clasare a cauzei, potrivit sursazilei.ro.
Ce zicea raportul de control al Fiscului?
OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România a fost investigată pentru ascunderea unei sume de 120 milioane de lei de Fisc prin intermediul unui offshore din Isle of Man. Totodată, OMV Petrom ar mai fi avut de plătit circa 200 de milioane de euro, însă după ce Fiscul le-a arătat raportul, reprezentanţii companiei au plătit imediat sumele.
”În anul 2006 societatea verificată (OMV Petrom SA), cu obiectul de activitate ”extracția hidrocarburilor” a înființat în Isle of Man (Insula Omului, UK) o companie cu capital social de 1 (una) liră sterlină, din documentele prezentate reieșind că scopul acestei companii a fost de a asigura personal înalt calificat pentru nevoile proprii. În anul următor societatea a majorat capitalul social prin cooptarea unui nou acționar în persoana unui director al societății verificate, deținerea devenind 50% pentru fiecare acționar.
Din investigațiile realizate de Inspecția Fiscală a rezultat că această companie era condusă efectiv de directori ai societății verificate, persoane fizice străine cu rezidența declarată în România. În anul majorării capitalului social, între societatea verificată și societatea din Insula Omului a fost încheiat un contract de prestări servicii (serviciile nefiind precizate) ce a produs efecte retroactive.
În justificarea serviciilor prestate societatea verificata (OMV Petrom) a precizat că acest contract s-a derulat în fapt ca un contract de punere la dispoziție de personal, prin urmare au fost prezentate Inspecției Fiscale: facturi fiscale, centralizatoare state de plată, contracte de muncă încheiate între experții străini/români și societatea înregistrată în Insula Omului, obiectul contractelor fiind de prestație muncă la societatea verificată, contracte de muncă locale încheiate între experții străini non UE și societatea verificată, fișe de post, rapoarte de activitate etc”, se arată în raportul ANAF pe baza căruia procurorii DIICOT au demarat ancheta penală împotriva OMV Petrom.
Același raport descria metodologia evaziunii fiscale făcută de OMV Petrom. ”Din analiza documentelor prezentate, Inspecția Fiscală a concluzionat că: Societatea din Insula Omului se află sub controlul total al societății verificate (OMV Petrom); Toate cunoștințele și experiența necesare realizării prestării aparțin altor persoane decât celei care a intrat în relația contractuală cu societatea verificată – implicarea societății din Insula Omului a constat doar în semnarea a două împuterniciri date unei societăți afiliată cu societatea verificată; În cadrul acestei tranzacții, societății din Insula Omului nu i-au fost atribuite riscuri și de asemenea nu realizează profit; Obiectul contractelor încheiate între experți și societatea din Insula Omului nu este de angajare la aceasta din urmă și detașarea la societatea verificată, subordonată, coordonată și dependentă de aceasta; la încetarea raporturilor de muncă ale experților cu societatea verificată încetează și contractele încheiate între experți și societatea din Insula Omului; raporturile de muncă născute din aceste contracte nu sunt utilizate în mod normal în cadrul unei practici economice obișnuite; Deși conform contractului de muncă țara de origine este considerată Insula Omului, experții nu au avut nici o legătură cu Insula Omului, centrul intereselor vitale ale acestora fiind, pentru experții străini, țara indicată în contracte la clauza ”punctul de origine”, iar pentru experții români, România; Asistența fiscală acordată experților a fost responsabilitatea societății verificată, aceasta substituindu-se societății din Insula Omului în desemnarea consultantului fiscal și în derularea contractului de asistență fiscală; Nu au fost îndeplinite condițiile de detașare internațională (…)
Față de cele de mai sus, Inspecția Fiscală nu a luat în considerare tranzacția dintre societatea verificată și societatea din Insula Omului, aceasta neavând un scop economic, și a considerat că angajatorul este societatea verificată și nu societatea din Insula Omului. Urmare celor de mai sus, în temeiul art. 11 alin (1) tezele I și II, coroborat cu art. 55 alin (2) lit. k) din Codul Fiscal, Inspecția Fiscală a stabilit că societatea verificată (OMV Petrom) datorează impozit pe venitul din salarii, contribuții sociale aferente, și accesorii în suma totală de 119.953.934 lei”, se arată în concluziile raportului Fiscului făcut la OMV Petrom.
Interesele lui MRU la OMV
În urmă cu câțiva ani, presa a semnalat modul în care soţia lui Mihai Răzvan Ungureanu, încasa 80.000 de euro anual de la OMV sub titulatura de “consultanţă medicală”. Doar din 2009 până în 2011, ”consultanța” Danielei Ungureanu au adus în conturile familiei un total de 255.000 de euro, perioadă în care soţul său a deţinut funcţia de şef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). Dacă în acte apare peste tot “consultanţă medicală”, în faţa camerelor de luat vederi Ungureanu spunea că soţia sa face parte dintr-un “proiect social”. Ulterior, răspunsul dat de Petrom a învăluit totul în mister.
“Datorită
expertizei şi abilităţilor sale profesionale excelente, dr Daniela Ungureanu
este membru al Consiliului de Administraţie al Petromed (100% subsidiară a
Petrom). Petromed este compania care gestionează activitatea de medicina muncii
a Petrom şi este furnizorul tuturor serviciilor medicale către Petrom”,
precizau în luna martie 2012 reprezentanţii companiei.
Relația dintre familia Ungureanu cu OMV Petrom era mult mai veche decât reieșea din declarațiile de avere ale lui MRU, iar legătura a fost păstrată secretă de acesta, neapărând în multe dintre declarațiile de interese depuse de-a lungul vremii. Prima oară s-a aflat despre această situaţie în care Daniela Ungureanu, soţia şefului Serviciului de Informaţii Externe, figurează pe statele de plată ale unei firme străine care exploatează rezervele naturale ale României, la începutul anului 2012, când Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit prim-ministru de către Traian Băsescu.
Cronologia relaţiei cu OMV
În decembrie 2007, la câteva săptămâni după ce Mihai Răzvan Ungureanu este “uns” la şefia SIE, Daniela Ungureanu este numită în Consiliul de Administraţie al Petromed Solutions, o companie medicală desprinsă din Petrom.
În 2010 a apărut prima mențiune despre OMV. Banii încasaţi de soţie, respectiv 355.933 de lei, sunt trecuţi la categoria “venituri din activităţi independente” sub forma de “servicii de consultanţă medicală”. Aceeaşi formulare apare ulterior în toate declaraţiile depuse.
Abia în 2012, Ungureanu îşi reactualizează declaraţiile de avere şi interese pe site-ul Guvernului și apar 84.000 de euro de la OMV AG pentru “servicii de consultanţă medicală”, dar nici o vorbă despre Petromed.
Când Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns din nou șeful SIE, numit și susținut de Klaus Iohannis, în declarația sa de avere completată în anul 2016 a dezvăluit din nou faptul că soția lui a încasat în 2015 84.000 euro de la OMV Viena, adică 7.000 euro/lună pentru servicii medicale.
De foarte mulți ani, compania OMV PETROM a plătit peste 70 % dintre veniturile familiei fostului șefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu.
În prezent, Daniela Ungureanu este printre administratorii firmei PETROMED SOLUTIONS SRL, subsidiară a grupului OMV PETROM. Printre administratori îi mai regăsim pe Tatzber Schunder Susanne (cetățean austriac), Gabriela Alina Popa, Mosser Henrik (cetățean austriac) și Alina Irinel Țilea, acționar fiind Floarea Petrescu și OMV Petrom SA (acționar juridic). Anul trecut societatea a avut o cifră de afaceri de aproape 24.000.000 lei și un profit de peste 1.500.000 lei.
Plângere la Parchet
Contractul dintre soţia fostului premier şi OMV AG i-a adus anul trecut
oficialului şi o plângere penală din partea Grupului de Investigaţii Politice
(GIP), condus de Mugur Ciuvică.
“Grupul de Investigaţii Politice a sesizat Parchetul General în legătură cu
conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE Mihai Răzvan
Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma
austriacă OMV AG. GIP consideră, de asemenea, că era de datoria Comisiei
Parlamentare de control al SIE să îl ancheteze pe Mihai Răzvan Ungureanu cu
privire la problemele de securitate naţională pe care le împlica relaţia sa cu
OMV AG”, anunţa organizaţia într-un comunicat.
