Principalul subiect titrat în mass-media clujeană de săptămâna trecută a fost trimiterea în judecată a şefilor din cadrul Băncii Transilvania de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu acuzaţiile de manipulare a pieţii de capital şi spălare de bani. Informaţiile despre acest caz au fost puse la dispoziţie pentru toată presa chiar de către DIICOT care a lansat la începutul săptămânii trecute un comunicat de presă. De altfel, comunicatul respectiv coincide cu nenumăratele solicitări făcute de Gazeta de Cluj către DIICOT în care se cereau informaţii despre o posibilă anchetă în care procurorii îi investighează pe cei din conducerea băncii clujene. Conform brockerilor consultaţi de reporterii Gazeta de Cluj, modul în care procurorii au instrumentat acest caz este extrem de lacunar, lăsând loc la o serie de interpretări.
Potrivit anchetatorilor DIICOT, “în perioada 15 mai 2009 – 10 decembrie 2009, Claudiu Silaghi, fostul administrator al Băncii Transilvania, a acţionat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în mod concertat cu ceilalţi învinuiţi, pe baza informaţiilor privilegiate obţinute de la învinuitul Sergiu Dan Dascăl, a achiziţionat, în mod repetat, de pe piaţa BVB, pe contul învinuitei Doina Cojocaru, soacra sa, un număr total de 43.646.740 titluri TLV ale emitentului Banca Transilvania S.A. în valoare totală de 74.797.448,34 lei, în scopul asigurării unei poziţii dominante asupra cererii şi ofertei acestor titluri, pentru crearea unor condiţii incorecte de tranzacţionare şi în scopul ascunderii identităţii deţinătorului real, precum şi aceea de a folosi informaţia privilegiată cunoscută încă din toamna anului 2008 (în calitatea sa de membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania S.A.), referitoare la intenţia Bank of Cyprus Public Company Limited, Nicosia, Cipru (HE 165) de a achiziţiona un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania S.A. (titlul TLV)”, arată rechizitoriul DIICOT. În aceeaşi perioadă de timp, Silaghi a câştigat, printr-o singură “mutare” de bursă circa 80 de mii de lei. În data de 8 septembrie 2009, Claudiu Silaghi a cumpărat în primele minute de tranzacţionare ale şedinţei Bursei de Valori Bucureşti (BVB) 3,97 milioane de acţiuni ale instituţiei de credit la un preţ de 1,60 lei/acţiune, pentru care a plătit 6,36 milioane lei. După câteva ore, Silaghi a vândut 21,5 milioane din titluri BT pe care le cumpărase dimineaţa, la un preţ cu 1,25% mai mare, respectiv 1,62 lei/acţiune, în urma operaţiunii Silaghi obţinând 34,83 milioane lei. Astfel, el a făcut un profit de 79.450 lei, dacă luăm în calcul achiziţia celor 3,97 milioane de titluri la preţul de 1,60 lei, pentru că ulterior vânzarea a avut loc la 1,62 lei.
Procurorii DIICOT au aplicat sechestru asigurator asupra unor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor în valoare totală de 57,17 milioane de lei, echivalentul a 13,5 milioane de euro.
Şeful BT nu renunţă la Ciorcilă
Rechizitoriul mai arată că Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de anministraţie al BT, “a luat la cunoştinţă informaţii privilegiate referitoare la intenţia Bank of Cyprus Public Company Limited, Nicosia, Cipru (HE 165) de a achiziţiona un pachet semnificativ de acţiuni emise de Banca Transilvania S.A., tranzacţionate pe BVB cu simbolul TLV, iar ulterior, în data de 07 decembrie 2009, folosind informaţia privilegiată a vândut în cadrul a două tranzacţii, prin intermediul societăţi off shore Dodworth Limited cu sediul în Cipru, (controlată personal) un număr total de 8.918.671 titluri TLV în valoare totală de 21.404.762,52 lei, cumpărătorului Bank of Cyprus Public Company Limited, Nicosia, CIPRU (HE 165)”.
În replica acuzaţiilor aduse de DIICOT, directorul general al BT, Robert Rekkers spune că Ciorcilă este nevinovat, iar banca nu se consideră prejudiciată cu nimic.
“Domnul Horia Ciorcilă reprezintă o parte esenţială a succesului Băncii Transilvania, în ultimii 10 ani contribuind la crearea unei instituţii financiare româneşti solide”, a declarat Rekkers.
De asemenea, Bank of Cyprus consideră cu tranzacţiile incriminate de procurorii DIICOT se înscriu în procedurile fireşti care au loc între bănci.
“Banca şi angajaţii săi au acţionat de bună credinţă şi în conformitate cu toate legile şi reglementările în vigoare în acest moment în România. Bank of Cyprus va colabora pe deplin cu autorităţile statului şi se va abţine de la alte comentarii până la finalizarea acestui proces care, suntem încrezători, va confirma respectarea normelor şi legislaţiei în vigoare”, arată Liana Voinescu, PR Manager Bank of Cyprus România.
Jocuri cu premeditare
Brokerii clujeni spun aceste tehnici de manipulare a bursei au loc în mod frecvent pe toate pieţele de capital.
“Ideea e că Ciorcilă a ştiu că cineva vrea să cumpere acţiuni, le-a cumpărat el rapid apoi le-a revândut clientului cu suprapreţ. Ce poate fi imputabil este că el ştia de intenţia clientului, ceea ce un om obişnuit nu avea de unde să ştie, dar la urma urmei, asta înseamnă bursă: gestionarea inteligentă a informaţiilor”, spune L. Manea, broker.
Un alt jucător de bursă explică că acest fenomen a mai avut loc în urmă cu trei ani, dar atunci nimeni nu s-a autosesizat.
“În 2007 s-a întâmplat un fenomen asemănător, s-a lansat un zvon dezminţit prompt de conducerea băncii. După zvon, SAFI a vândut masiv acţiuni Banca Transilvania în zilele de 02.05.2007 şi 04.05.2007 ca să le scadă preţul, pentru că, pe 11.05.2007, banca avea să distribuie acţiuni gratuite în volum de 50% din deţineri, iar în august 2007 s-au răzgândit şi le-a cumpărat în pierdere, căci fondul era al fraierilor. În mod ciudat, după ispravă au
aparut 250 de mii de acţiuni BT în contul unui director a CNVM”, spune B. Lăzăroiu, un alt jucător pe piaţa de capital.
Conform informaţii unor informaţii, dosarul de acuzare al şefilor din cadrul BT ar veni ca o reglare de conturi între Horia Ciorcilă şi Ioan Cuzman, preşedintele Societăţii de Investiţii Financiare (SIF) Banat Crişana. Disputele între cei doi oameni de afaceri au apărut anul trecut, când Ciorcilă a încercat să schimbe conducerea SIF-ului pentru a administra el activele de aproape 350 milioane de euro deţinute de SIF Banat Crişana. De asemenea, între SIF Banat Crişana şi Banca transilvana există şi o serie de procese pentru anularea diferitelor hotărâri AGA pentru mai multe majorări de capital prin care Ciorcilă a încercat să preia conducerea SIF-ului.
Mai mult, un alt aspect interesant al acestui dosar este şi faptul că, printre acuzaţi se numără şi Claudiu Silaghi. Dacă el, iniţial făcea parte din grupul oamenilor de afaceri coagulaţi în jurul lui Ciorcilă şi a intereselor BT, în iarna acestui an, Silaghi a fost numit să ocupe un loc în Consiliul de Administraţie al SIF Banat Crişana. Cu o jumătate de an înainte de această numire, Silaghi vându-se circa 1,2% din capitalul băncii pentru suma de 5 milioane de euro.
Firmele
Horia Ciorcila
Super Maestro Food SRL (comerţ cu carne, 98.000 de lei profit în 2008)
Societatea Comercială de Proiectare pentru Investiţii şi Reparaţii în Construcţii SRL (activităţi fotografice, 327 de lei profit în 2008)
Maestro Restimpex SRL (restaurante, 36.000 de lei profit în 2008)
Condimentul SRL (comerţ cu ridicata, 11.500 de lei profit în 2008)
Maestro Com SRL (comerţ cu carne, 126.000 de lei profit în 2008)
Omniconstruct Manager SA (imobiliare, 243.000 de lei profit în 2008).
Claudiu Eugen Iuliu Silaghi
Aroma Star SRL (fabricarea uleiurilor, 13 milioane de lei pierdere în 2008)
Banca Transilvania SA Sucursala Arad
HIM Impex SRL (comerţ, 11.000 de lei profit în 2008)
SAI Globinvest SA (administrarea fondurilor, 415.000 de lei profit în 2008)
Star Abrazivi SRL (comerţ, 31.000 de lei profit în 2008)
Casa de Autentificări şi Evaluări Transilvania SRL (fără bilanţ)
Inculpaţii BT
Silaghi Claudiu Eugen Iuliu-trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de manipularea pieţei de capital, art. 279 alin. 1 combinat cu art.248 din Legea nr. 297/2004, raportat la art.244 alin. 1, alin(5) lit a pct.2 şi lit.b şi alin(7) lit.a , art. 245 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr.297/2004 cu aplicarea art.41 alin(2) Cod penal;
– spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin(2) Cod penal.
Silaghi Mirela-trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani, faptă prevăzută de art. 23 lit. b din Legea nr.656/2002, cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal.
Cojocaru Doina Mărioara-trimisă în judecată pentru comiterea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de manipularea pieţei de capital prevăzută de art. 26 C.pen, raportat la art. 279 alin. 1 din Legea nr.297/2004, combinat cu art.248, raportat la art.244 alin (5) lit a pct.2 şi lit.b şi alin(7) lit.a din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art.41 alin(2) Cod penal.
Ciorcilă Horia-trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de manipularea pieţei de capital prev. de art. 279 alin. 1, combinat cu art. 248 din Legea nr. 297/2004, rap. la art. 245 alin.1 şi alin. 2 lit.a combinat cu art. 244 alin.1, alin. 7 lit. a din Legea nr. 297/2004, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Christofourou Georgios-trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de manipularea pieţei de capital, prev. de art. 279 alin. 1 combinat cu art.248 din Legea nr. 297/2004, raportat la art. 244 alin. 1, alin(5) lit a pct.2 şi lit.b şi alin(7) lit.a , art. 245 alin. 1, alin. 2 lit.a şi art. 246 alin. 1 lit. a din Legea nr.297/2004 cu aplicarea art.41 alin(2) Cod penal.
Isaakidis Anastasios-trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de manipulare a pieţei de capital, prevăzută de art. 26 C.pen, rap. la art. 279 alin. 1 din Legea nr.297/2004, combinat cu art.248, raportat la art.244 alin. 1, alin (5) lit a pct.2 şi lit.b şi alin(7) lit.a, art. 245 alin. 1, alin. 2 lit. c din Legea nr.297/2004, cu aplicarea art.41 alin(2) Cod penal.
Dascăl Sergiu Dan-trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de manipularea pieţei de capital, prev. de art. 279 alin. 1, combinat cu art.248 şi art. 246 alin. 1 lit. a şi b din Legea nr. 297/, raportat la art. 244 alin. 1, alin.4, alin. 5 lit a pct.2 şi lit.b şi alin(7) lit.a, art. 245 alin. 1, alin. 2 lit. c, 2004 din Legea nr. 297/2004, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Jurcovan Radu Codruţ-trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de manipularea pieţei de capital, prev. de art. 279 alin. 1 combinat cu art.248 din Legea nr. 297/2004, raportat la art. 244 alin. 5 lit a pct.2 şi lit.b şi alin(7) lit.a, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Cum trimiţi în judecată cu un comunicat de presă
De la sfârşitul lunii trecute, reporterii Gazeta de Cluj au chestionat DIICOT şi Banca Transilvania dacă membrii din Consiliul de Administraţie al BT sunt în vizorul unor anchete derulate de DIICOT şi care este motivul pentru care reprezentanţii băncii sunt audiaţi de către procurori. Răspunsul primit din partea oficialilor băncii a fost că nu poate fi vorba de aşa ceva.
“În legătură cu solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm că nu deţinem detalii referitoare la aspectele pe care le menţionaţi. In plus, având în vedere subiectul prezentat, Banca Transilvania nu este în măsură să vă furnizeze feedback-ul de care aveţi nevoie”, au declarat la începutul lui iulie oficialii BT.
Aceeaşi solicitare a fost trimisă şi reprezentanţilor DIICOT, dar aceştia nu au oferit vreun răspuns nici până în momentul de faţă, chiar dacă legea 544/2001, prevede că “autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile”. Contactaţi de mai multe ori telefonic, procurorii DIICOT s-au comportat într-un mod pueril, refuzând să se prezinte, iar conform interlocutorilor, Codruţ Olaru, procuror şef DIICOT, care se ocupă şi de gestionarea relaţiei cu mass-media, nu a putut fi contactat pentru că, de fiecare dată se afla “într-o şedinţă” sau “pe teren”. În această situaţie, reporterii Gazeta de Cluj au apelat la reprezentanţii Parchetului General, instituţie care subordonează, din punct de vedere administrativ, DIICOT-ul, pentru ca solicitarea privitoare la ancheta asupra Băncii Transilvania să aibă un răspuns. La două zile după această interpelare, oficialii DIICOT au făcut public pe site-ul instituţiei motivele şi faptul că o parte din membrii Consiliului de Administraţie al băncii clujene sunt trimişi în judecată.
Răzvan Robu
Felicitari procurorilor DIICOT. Pot sa spuna brokerii cat vor ca e o practica frecventa pe bursele din intreaga lume, adevarul ca nu e pedepsita doar in tarile bananiere. Daca se intampla in SUA, SEC-ul le distrugea toate firmele. Parnaie, nimic mai putin. Sa vedem daca judecatorii sunt independenti de mafia financiaro-administrativa clujeana.