DIICOT „greșește”, statul român plătește! Despăgubiri de peste 2 milioane de lei în dosarul „Gazeta”

DIICOT a ușurat statul român cu peste 2 milioane de lei, după ce a înșcenat dosarul „Gazeta”, în care 5 jurnaliști, 4 directori și administratori ai firmelor de presă care editau „Gazeta de Cluj” și „Bună ziua, Ardeal!” au fost acuzaţi de şantaj şi constituire de grup infracțional organizat, la finalul anului 2006. După ce Aurel Mureșan și Dorel Vidican au primit despăgubiri în valoare de peste 1,7 milioane de lei, Dan Pârcălab, directorul Gazeta de Maramureș, implicat pe nedrept în dosarul instrumentat de DIICOT, a primit despăgubiri totale de peste 200.000 de lei. 

Dosarul „Gazeta” s-a finalizat cu o achitare definitivă în anul 2017, iar victimele abuzurilor procurorilor DIICOT au dat statul român în judecată cerând daune morale și materiale pentru lunile petrecute după gratii, cei 11 ani de procese și toată suferința provocată de un dosar făcut la ordin. 

Până acum, Aurel Mureșan, fost director executiv al ziarului „Buna Ziua, Ardeal” și Dorel Vidican, fost director executiv al ziarelor „Gazeta de Cluj” și „Gazeta de Bistrita”, au primit despăgubiri de aproape 2 milioane de lei, iar cea mai recentă sentință de acest fel, dată de Curtea de Apel Cluj, îl vizează pe Dan Pârcălab, directorul Gazeta de Maramureș. În urma deciziei emise de CA Cluj, Statul Român este obligat să plătească despăgubiri totale de peste 200.000 de lei lui Dan Pârcălab. 

„Admite în parte apelul declarat de PCD împotriva sentinței civile nr.1157/25.11.2020 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr.1341/100/2018 pe care o schimbă în parte în sensul că : Obligă pârâtul Statul Român prin MFP să plătească reclamantului suma de 30.000 lei ca urmare a arestării în perioada 4.01.2007 – 1.02.2007. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 100.000 lei cu titlu de daune pentru durata procesului penal şi nerespectarea drepturilor. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 45956 lei cheltuieli de transport, 12.600 lei cheltuieli de cazare şi 11475 lei cheltuieli cu masa efectuate cu ocazia deplasării la termenele de judecată în perioada procesului penal. Obligă pârâtul să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 8675,62 lei la fond. Menţine restul dispozițiilor sentinței apelate. Obligă intimatul Statul Român prin MFP să plătească apelantului PCD suma de 2552,81 lei cheltuieli de judecată în apel. Respinge apelul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva aceleiași sentinţe. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare.”, se arată în soluție.

„Uneori se închidea în birou zile întregi fără să discute cu nimeni”

Drama prin care au trecut cei 5 jurnaliști, 4 directori și administratori ai firmelor de presă care editau „Gazeta de Cluj” și „Bună ziua, Ardeal!” este greu de imaginat, fiind tratați mai ceva ca niște criminali în serie. Câteva dintre cele mai apăsătoare momente sunt descrise superficial în motivările date de instanță. 

În ceea ce-l privește pe Dan Pârcălab, magistrații Curții arată în motivare următoarele: „Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că pe durata procesului, ulterior punerii în libertate după încetarea măsurii arestului preventiv, față de reclamant s-a instituit interdicția de a nu părăsi țara. interdicție care a fost ridicată doar la data de 14.01.2011, astfel că pe această durată libertatea de circulație a reclamantului a fost îngrădită. Mai mult, prin încheierea penală din 24.01.2007 a Tribunalului Cluj pe durata măsuri obligatorii de a nu părăsi localitatea, reclamantul a fost obligat să respecte mai multe obligații între care și aceea de a se prezenta la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului sau când este chemat. Nu reiese din înscrisurile de la dosar care a fost programul stabilit reclamantului, dar cel mai probabil cel puțin o dată pe lună reclamantul trebuia să se prezinte la organele de poliție. Reiese din probatoriul administrat în cauză că reclamantul a fost un bun profesionist, un jurnalist remarcabil și că ulterior arestării acesta nu am mai scris, deși s-a implicat în activitatea ziarului. Procesul l-a afectat, iar după eliberarea din arest dintr-o persoană sociabilă a devenit ursuz, iar uneori se închidea în birou zile întregi fără să discute cu nimeni. A fost afectat de proces întrucât se considera nevinovat, iar în ochii opiniei publice o persoană arestată nu putea fi nevinovată, aspect care l-a marcat profund. În privința imagini și reputației reclamantului, martorii audiați în cauză au declarat că acesta și-a recâștigat prestigiul treptat începând cu anul 2009, când conducerea firmei a fost preluată de #### martorul #### arătând că lucrurile au început să se liniștească și din punct de vedere redacțional, restabilindu-se credibilitatea în fața opiniei publice și a instituțiilor.”, se arată în motivare.

„După arestarea reclamantului, soția acestuia a pierdut o sarcină”

În 19 ianuarie 2007, la Tribunalul Cluj, a început procesul, însă pentru a scăpa de influența autorităților locale, în martie, dosarul a fost strămutat la Brăila, apoi s-a mutat la Galați. 

„A reieșit apoi din depozițiile martorilor că numeroasele termene din dosare au constituit un factor de presiune și de stres asupra reclamantului, întrucât aceste drumuri impuneau costuri ridicate, iar o perioadă reclamantul s-a împrumutat frecvente la martori, cu sumele necesare deplasărilor, datorită problemelor financiare pe care le avea. A fost ajutat și de părinți să facă față cheltuielilor procesului, deși aceștia erau persoane în vârstă, iar tatăl era bolnav. Apoi, distanța până la instanță era mare și îi lua 2-3 zile, perioadă în care lipsea din sânul familiei ceea ce l-a privat de posibilitatea de a se bucura de viață de familie. Reiese de asemenea, din dispozițiile martorilor că, după arestarea reclamantului în anul 2007, soția acestuia a pierdut o sarcină, cel mai probabil datorită stresului, însă Curtea apreciază că aceasta este o simplă presupunere, fără a se fi putut face dovada unei legături între procesul reclamantului și pierderea sarcinii. La dosarul cauzei a fost depusă o scrisoare medicală și un bilet de ieșire din spital, eliberate de Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare, din cuprinsul cărora reiese că acesta a fost diagnosticat cu „Zona zoster însoțită de alte manifestații neurologice, gastrite acute și tulburări circulatorii cerebrale”, la externare, respectiv la 14.07.2013 reclamantul fiind vindecat.”

Dan Pârcălab făcut greva foamei timp de 16 zile

Arestarea preventivă l-a forțat pe Dan Pârcălab să treacă prin clipe de neimaginat, fiindu-i încălcat dreptul la demnitate și imagine publică, purtând un stigmat o bună perioadă de timp. Cu atât mai mult că pe perioada în care a fost arestat, acesta a făcut greva foamei timp de 16 zile, în semn de protest, ceea ce a făcut ca la momentul în care a fost eliberat să fie „doar jumătate din omul care a fost înainte”. Faptul că a fost închis l-a determinat să renunțe la funcția pe care o avea în redacție, pentru a nu afecta credibilitatea ziarului.

Cu privire la daunele pentru arestarea preventivă, Curtea a motivat astfel: „Curtea constată că urmare a măsurii arestării dispuse împotriva sa i-a fost încălcat dreptul la demnitate și imagine publică. Astfel martorii audiați în cauză au declarat că la momentul arestării, reclamantul era o persoană care avea o reputație profesională impecabilă, era un model de profesionalism și de onestitate, iar măsura arestului a afectat această imagine. În fața opiniei publice, era greu de crezut că a fost arestat, fără ca totuși să fie vinovat, purtând acest stigmat o bună perioadă de timp. Apoi, în perioada arestării sale, reclamantul a făcut greva foamei timp de 16 zile, ca modalitate de protest, ceea ce a făcut ca la eliberarea sa, „acesta să fie doar jumătate din omul care a fost înainte” potrivit martorului.  Deși era jurnalist și scria permanent, după arestare nu am mai scris, martorii apreciind că a fost o pierdere pentru presa maramureșeană.  Din cauza arestării sale, a renunțat la funcția pe care o avea în redacție, pentru a nu afecta credibilitatea ziarului, în condițiile în care imaginea sa era asociată cu ce a ziarului.  Din expertiza întocmită de expertul contabil,  reiese că reclamantul s-a deplasat de la domiciliul său din Bistrița-Năsăud la Curtea de Apel Galați de 23 de ori, iar la Tribunalul Brăila de 67 de ori fiind prezent în fața instanței, stabilind în raport cu documentele prezentate că costul total al acestor deplasării este de 45 956 lei. Cu privire la aceleași deplasări, expertul a stabilit și cheltuielile de cazare necesare reclamantului, întrucât nu era posibil ca acesta să se deplaseze dus întors pe o distanță așa de mare în cursul aceleiași zile, având nevoie și de cazare, aceste cheltuieli ridicându-se  la suma de 12.600 lei. Expertul a stabilit suma pornind de la o valoare de 140 lei/noapte de cazare, pentru număr de 90 de nopți. În fine, tot în scopul prezentării la cele 90 de termene de judecată, reclamantul a avut nevoie să-și procure hrană, costurile în acest scop cu ridicându-se  la 11.475 lei.”

Până acum statul român trebuie să plătească peste 2 milioane de lei pentru nedreptățile la care au fost supuși cei implicați fără vină în dosarul „Gazeta”, nouă oameni care și-au pierdut 11 ani din viață în instanțele de judecată pentru a dovedi că sunt nevinovați.