DIICOT, în dosarul 10 august: „A existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei”

DIICOT susţine, în ordonanţa de clasare a dosarului „10 august”, în care au fost scoși de sub urmărire penală șefii de atunci ai Jandarmeriei, că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Mai mult, procurorii au tras concluzia că nu toate victimele „colaterale” ale intervenţiei jandarmilor au fost şi victime „victime inocente”.”Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”

Procurorii spun că modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine „a avut un caracter de noutate, reflectând o mutaţie în plan acţional”. Astfel, agresiunile s-ar fi manifestat de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi (din rândurile 2, 3 şi în adâncime).

„Protestatarii pașnici chiar s-au amuzat de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine”

DIICOT susține că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ”s-au amuzat” de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.”Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violenţe asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor”, menţionează DIICOT.

Procurorii afirmă că, pe întreg parcursul evenimentelor din 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, „atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare”, extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar „respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare, etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest”.