DIICOT și IPJ Cluj explică metoda de racolare “loverboy”, pe seama escaladării fenomenului

Din anul 2015 și până în februarie 2021, peste 260 de persoane au fost reținute, audiate sau anchetate de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru folosirea metodei “loverboy”, conform comunicatelor instituției.

Această metodă presupune un scenariu destul de elaborat în funcție de actorii principali. În cele mai multe cazuri, ideea de bază este următoarea, o persoană de sex masculin seduce o tânără pe care apoi o forțează să se prostitueze sau o șantajează. Au fost astfel descoperite rețele bine organizate în mai multe țări din Europa, cu precădere în Marea Britanie, Germania, Spania și Italia. Există cazuri în care au fost identificate și peste 25 de minore cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani.

Soluțiile găsite de către proxeneți sunt dintre cele mai diverse, victimele fiind analizate înainte pe rețelele de socializare, urmărindu-se astfel o situație materială bună sau pur și simplu persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate. În diferite cazuri, acestea au fost ademenite în jurul sărbătorilor, au fost sechestrate sau filmate în timp ce întrețineau relații sexuale și apoi șantajate perioade îndelungate pe motivul publicării înregistrărilor. În timpul perchezițiilor au fost descoperite mașini de lux, arme, droguri și sume de peste 500.000 de euro.

DIICOT “recrutarea pe internet, s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2019”

Pentru o privire profesionistă de ansamblu a fost contactată Structura Centrală DIICOT, am primit următoarele precizări “principala metodă de recrutare și traficare în vederea exploatării sexuale este metoda “loverboy”. Traficanții abordează victimele fie direct, fie prin intermediul rețelelor de socializare, află detalii despre viața intimă și despre situația materială și financiară a victimelor, le promit o relație serioasă și un nivel de trai mai bun, convingându-le ulterior de “necesitatea” practicării prostituției, în vederea obținerii sumelor de bani necesare pentru “construirea unui viitor comun”. Din datele acumulate în cadrul dosarelor penale instrumentate în anii anteriori, putem stabili și un profil al traficantului ce utilizează metoda “loverboy”.

De regulă, vorbim despre bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, cu o educație medie, care afișează public un nivel de trai ridicat. Aceștia au, de cele mai multe ori, un aspect îngrijit, impresionând inițial victimele cu un comportament ireproșabil, empatizează cu problemele acestora, pentru ca ulterior să demonstreze o capacitate deosebită de a le șantaja emoțional, precum și un comportament violent fizic și verbal.

Scopul urmărit de către traficanți este întotdeauna acela de a obține venituri imediate, ilicite, cu o investiție minimală și cu reducerea totală a riscurilor de a fi depistați. De aceea, în numeroase cazuri, aceștia, după rectutarea victimei prin metoda “loverboy”, întrețin relații de concubinaj cu acesta, ori chiar încheie căsătorii pentru a-și securiza cât mai mult poziția de autoritate asupra victimei și de a da aparența unei familii.

Ca o concecință a restricțiilor impuse de pandemie, relațiile interumane au fost mutate aproape integral în mediul online, astfel că rectutarea prin internet a înregistrat creșteri majore, practic s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2019. Majoritatea victimelor continuă să fie rectutate din zonele rurale sărace, în special din familii dezorganizate, monoparentale sau cu mari dificultăți financiare, ori în care cel puțin unul dintre părinți are un comportament aubizv.

În ceea ce privește regiunile în care victimele sunt exploatate, putem afirma faptul că a crescut numărul de cazuri de trafic intern, consecință directă a restricțiilor impuse din cauza pandemiei”.

Metoda “loverboy” a lovit și la Cluj

Județul Cluj nu este străin de această metodă, un caz mediatizat a avut loc anul trecut, mai exact la data de 26 mai a anului 2020, când poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca- Secţia 2 au fost sesizaţi cu privire la comiterea unei fapte de înşelăciune prin metoda ”loverboy”. În fapt, în perioada decembrie 2019 – martie 2020, un tânăr de 21 ani, din Câmpia Turzii, prin intermediul unei platforme de socializare online, ar fi interacționat cu o tânără de 16 ani, din municipiul Cluj-Napoca, determinând-o pe aceasta să sustragă din locuința familiei sale diferite bijuterii din aur și bani, în valoare totală de 44.000 de lei.

În cauză au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de Codul penal, iar ca urmare a activităților desfășurate de polițiști, prejudiciul a fost recuperat în totalitate. 

În luna octombrie a anului trecut, o postare a Inspectoratului de Poliție Județean Cluj cu mesajul ”dragostea e oarbă, spune un vechi citat”, împreună cu confirmarea faptului că prejudiciul a fost recuperat a fost făcută publică, “din fericire, colega noastră de la Poliția municipiului Cluj-Napoca-Secția 2 Poliție a dejucat planurile unui ”loverboy” care, profitând de sentimentele unei frumoase domnișoare, a înșelat-o pe aceasta cu suma de 44.000 de lei! Agent șef adjunct de poliție Moldovan Steliana Maria a reușit recuperarea întregului prejudiciu, punctând astfel povestea cu ”Happy End”. 

IPJ recomandă tuturor luarea măsurilor de precauție cu privire la persoanele necunoscute

Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj a fost contactat pentru a transmite recomandările poliției, precum și cum se poate preveni acest gen de înșelăciune.

“Infracțiunile de înșelăciune comise prin metoda ”loverboy” presupun stabilirea unei relații afective între victimă-autor prin intermediul unei platforme online de socializare. După mai multe conversații în mediul online și după ce partenerul de conversație câștigă încrederea și atașamentul sentimental al victimei, acesta o va determina să îi transmită diverse sume de bani sau bunuri de valoare. Poliția clujeană recomandă ca victimele unei astfel de infracțiuni să nu ezite să se adreseze de îndată celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgenţă 112!

Totodată, sfătuim tinerii, dar nu numai, care aleg să converseze cu persoane cunoscute exclusiv în mediul online să se asigure că acele persoane nu au interese ascunse, anunțându-și părinții sau reprezentanții legali, după caz. În cazul în care cunoașteți partenerul de conversație doar din mediul online, recomandăm să nu remiteți acestuia sume de bani sau alte bunuri prin diverse metode, indiferent de perioada în care ați interacționat”, a precizat subinspector de poliție Alexandra Luca.

Psihologul Clinician Claudia Rusu „loverboy, un buchet de comportamente infracționale”

Având în vedere complexitatea și amploarea acestei metode precum și impactul psihic și emoțional al actorilor implicați, a fost contactat psihologul clinician Rusu Claudia, pentru a oferi un punct de vedere. Aceasta ne-a transmis următoarele „metoda Loverboy face parte din categoria comportamentelor de natură infracțională, dar poate fi analizat atât din punct de vedere juridic,  psiho-judiciar, psiho-emoțional cât și moral. Sub aspectul psihologiei generale, fenomenul se analizează prin evidenţierea condiţiilor şi factorilor care determină desfăşurarea vieţii psihice a celui care săvârșește infracțiunea și a victimei sale.  Domeniul psihologiei judiciare îl constituie conduitele care se îndepărtează de la normele morale sau legale dominante într-o cultură dată, iar analiza acestor comportamente devine un obiectiv principal al psihologiei judiciare. În practică, nevoia analizei comportamentului infracțional manifestat în cadrul metodei „loverboy” este stringent necesară, întrucât cunoașterea acestuia conduce către descoperirea căilor de prevenție și apărare.

Din punct de vedere al accepțiunii etico-morale la care se raportează metoda „Loverboy”, fenomen de natură infracțională în esența lui, se poate susține faptul că această abordare este, de fapt, un buchet de comportamente infracționale, care determină o tipologie complexă a personalității infractorului, orientată către încălcarea normelor de natură morală. Deși în practică este greu de realizat o delimitare exactă a efectelor acestei metode, la nivel teoretic ele se pot categoriza în funcție de contextul socio-cultural asupra căruia se resfrâng, sau în funcție de factori individuali, subiectivi. În mod cert, subiectivitatea, paricularitățile și dinamismul, atât ale personalității infractorului cât și ale victimei, conturează o varietate fenomenologică, care însă se intersectează într-un anumit punct formând un așa-numit profil. Profilul infractorului și al victmei ajută la o cunoaștere de natură descriptiv-evaluativă, având drept scop final o identificare mai rapidă a acestora pentru a preveni apariția fenomenului.

            Diagnosticarea cât mai corectă a profilului psihocomportamental al infractorilor, evidenţierea cât mai exactă a cauzelor care au determinat comportamentul lor antisocial constituie cerinţe esenţiale pentru conturarea programelor terapeutice și recuperative din cadrul instituţiilor corecţionale. Dat fiind că există o abordare multilaterală a infracționalității, chiar și sub umbrela restrânsă a psihologiei, explorarea exhaustivă a domeniului va fi imposibilită. Cu toate acestea, tipologia personalității infractorului- care își manipulează constant victima, mințind-o, făcând proiecții idealiste asupra viitorului comun, implicand victima într-o relaționare de natură erotico-amoroasă, finalul de cele mai multe ori terminându-se prin șantaj emoțional și chiar amenințare- cuprinde următoarele trăsături fundamentale:Instabilitatea emotiv-acțională care presupune discontinuitate și inconsecvență în reacții, iar din punct de vedere afectiv predominat este atașamentul de tip dezorganizat.

Această trăsătură este  corelată cu duplicitatea comportamentală. Imaturitate afectivă se evidențiază în primul rând prin rigiditatea emoțională manifestată frecvent. Tot în această arie găsim și indiferența afectivă care face un liant între imaturitatea afectivă și egocentrismul caracterizat prin tendința individului de a raporta totul la sine însuși. Agresivitatea este latura care se poate exprima fie în exterior, orientându-se spre ceilalți, sau în interior, manifestându-se către propria persoană. De obicei agresiviatatea îndreptată către sine însuși ascunde intenții de natură manipulativă și șantaj emoțional. Desigur că această evaluare descriptivă poate continua sub multe alte aspecte, în funcție de factorii individuali, dar și socio-culturali. Importanța cunoașterii ei la o scală cât mai largă este esențială pentru prevenția fenomenului”, a mai adăugat Claudia Rusu, psiholog clinician practicant, BCBA student,Clemson University- South Carolina.

Citește și: Arta seducției, o metodă eficientă în spionaj de la Ion Nuică la Fidel Castro