Dilema angajatorului în 2011 după noul cod al muncii: Contractul de munca vs conventia civila

În momentul de faţă, singurele reglementări referitoare la aceste contracte sunt cele din Codul Civil privind locaţiunea lucrărilor (art. 1.470-1.490). Convenţia civilă de prestări servi­cii a fost reglementată detaliat în Le­gea nr. 130/1999 privind unele mă­suri de protecţie a persoanelor înca­drate în muncă. Această lege spunea clar că se pot încheia convenţii civile pentru activităţi regulate ce nu de­păşesc în medie 3 ore pe zi în raport cu programul de lucru lunar. Însă dispoziţiile respective au fost abrogate prin Legea nr. 577/2003 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 pen­tru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul pu­blic de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Potrivit art. 1470 din Codul Civil, există trei feluri de locaţiuni ale lucrărilor:

1. Cea prin care persoanele se o­bligă a pune lucrările lor în serviciul altora;

2. Cea a cărăuşilor şi a căpitanilor de corăbii, care se însărcinează cu transportul persoanelor sau al lucrurilor;

3. Cea a întreprinzătorilor de lu­crări.

Pentru ce activităţi şi ce durată se pot încheia convenţii civile?

Convenţiile civile cu persoane fizice neautorizate.

Sunt mulţi patroni care, în loc să încheie contracte de muncă,  încheie convenţii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru că maschează contractele de muncă şi, evident, nu ofe­ră protecţie salariatului în nicio pri­vinţă. Fiind un raport de drept civil, şi nu de dreptul muncii, persoana fizică neautorizată, angajată pe bază de convenţie civilă, nu are practic niciun drept.

Convenţiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate

Încă de la început trebuie spus că la această secţiune  nu facem re­fe­rire la contabili, traducători, avo­caţi, consultanţi fiscali, notari, pentru că aceştia exer­cită profesii independente reglementate prin legi speciale.

Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul să încheie convenţii civile (sau contracte de prestări servicii). Această or­donanţă reglementează desfăşura­rea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, între­prin­derile individuale şi întreprin­derile familiale.

Însă nici aceste convenţii civile nu pot masca un contract de muncă. Practica judecătorească şi autori­tă­ţile fiscale consideră că un asemenea contract este posibil doar pentru o prestaţie unică, ocazională, şi nu pentru activităţi regulate, desfăşu­ra­te pe o perioadă de timp nelimitată sau mai lungă decât cere prestaţia respectivă.

Agenţia Naţională de Adminis­trare Fiscală (ANAF) şi-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sancţionat clu­bu­ri­le de fotbal pentru că angajau spor­tivi profesionişti, contabili, şoferi, elec­tricieni etc. pe bază de convenţii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajaţi pe convenţii civile, care se pot încheia doar pentru activităţi ocazionale, şi nu pentru cele dependente”.

Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune că „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrările sale decât pentru o întreprindere determinată sau pe un timp mărginit”. Deci condiţiile im­puse de lege sunt ca serviciul prestat să fie determinat, executat prin­tr-o singură prestaţie, sau timpul pentru care prestează serviciul res­pec­tiv să fie limitat. Însă limbajul ar­haic al Codului Civil, conce­put la 1864, face ca aceste condiţii să fie in­terpretabile, ambigue. Ce în­seamnă „întreprindere determi­na­­tă” şi mai ales ce înseamnă „timp măr­ginit”?

În practică s-a reţinut că trebuie să fie vorba de o singură prestaţie care să dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârşit. De e­xemplu, pentru un electrician, exact cât să repare sau să instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât să facă un site.

Tot în ideea de a nu masca raporturi de muncă prin convenţie civilă, în practică s-a mai reţinut că nu se pot încheia astfel de convenţii pentru activităţi care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activităţi independente reglementate de legi speciale

Contabilii, traducătorii, consultanţii fiscali, auditorii, avocaţii sau  notarii nu sunt autorizaţi în sensul OUG 44/1998 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprin­derile individuale şi întreprinderile familiale.

Avantaje şi dezavantaje faţă de contractul de muncă

Deşi, aşa cum am arătat, contrac­tele de prestări servicii sunt la limita legalităţii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practică foar­te frecvent, pentru a masca ra­porturi de muncă, atât cu persoane fizice autorizate, cât şi cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru că nu plăteşte asigurările, iar impozitul pe venit este de 10%  prin reţinere la sursă.  Pentru angajat, dacă nu este persoană fizică autorizată, deza­van­ta­jele ar fi că nu este asigurat pentru pen­sii, şomaj sau sănătate, poate fi concediat fără preaviz şi nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apăra împotriva angajatorului nici măcar dacă acesta nu-i plăteşte salariul. Fiind un raport civil, şi nu de muncă, el trebuie să plătească ta­xă de timbru şi trebuie să dove­deas­că absolut tot ce sus­ţine. Dacă ar fi fost raport de mun­că, angajatorul ar fi trebuit să pro­be­ze că nu este aşa.

Aceste aspecte sunt valabile şi pentru persoana fizică autorizată, cu excepţia faptului că aceasta îşi poate plăti toate asigurările. Aceasta ar pu­tea avea şi avantaje în sensul că îşi poate deconta tot felul de cheltuieli şi, opţional, poate fi scutită de TVA dacă are o cifră de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Contribuabilii care obţin venituri din convenţii civile pot opta î­n­tre impozitarea veniturilor din acti­vităţi independente (potrivit art. 52, lit. d, Cod Fiscal)  sau impozitarea veniturilor obţinute din alte surse (art. 78, lit. e, Cod Fiscal).

Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în mo­mentul încheierii fiecărui raport juridic/contract şi este aplicabilă ve­niturilor realizate ca urmare a activi­tăţii desfăşurate pe baza acestuia.

Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro