Introducerea sistemului de coplată a serviciilor medicale şi a contractului-cadru pe 2010 a întâmpinat proteste din partea pacienţilor şi a medicilor de familie. Principalele critici se referă la birocraţia introdusă de noul sistem şi limitarea accesului la îngrijire medicală pentru o parte din pacienţi. Cu toate acestea, coplata este considerată un instrument pentru îmbunătăţirea serviciilor şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii se aşteaptă ca veniturile medicilor să crească după introducerea noului sistem.

Introducerea coplăţii serviciilor medicale, proiect aflat în dezbatere publică, a atras nemulţumirea medicilor. Astfel, corelarea sa cu contractul-cadru a stârnit un protest al medicilor de familie, care săptămâna trecută au refuzat să prescrie medicamente compensate şi gratuite.
Medicii sunt de acord cu introducerea coplăţii, însă formula propusă de Ministerul Sănătăţii este respinsă deoarece încurajează birocraţia şi limitează accesul populaţiei la serviciile de sănătate. Cu toate acestea, coplata este considerată o evoluţie firească a serviciilor de sănătate deoarece România este singurul stat european care nu a introdus încă acest sistem.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, coplata îşi propune să ducă la „o mai bună adresabilitate a populaţiei către sistemul de asistenţă primară, la îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate şi la realizarea unui control în ceea ce priveşte neefectuarea serviciilor, asigurându-se  astfel creşterea calităţii asistenţei medicale”.
Însă sumele care vor fi obţinute din coplată, estimate la un total de 700 de milioane de lei, nu pot să rezolve problema subfinanţării. Sistemul public de asigurări de sănătate din România are 4,5 milioane de contributori şi 21 de milioane de beneficiari. În aceste condiţii, coplata nu este suficientă pentru a acoperi nevoile sistemului. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoaie (CMR) a declarat pentru Capital că „toate argumentele în favoarea introducerii mecanismului de coplată sunt adevărate, dar forţa lor într-un sistem subfinanţat este cea a unei picături de apă pe care o dai unui om aflat în deşert şi care de trei zile nu a băut lichide”.

Contractul-cadru: o „bulibăşeală”

Contactat de GAZETA de Cluj, Mircea Bârsan, preşedintele Colegiului Medicilor din Cluj a declarat că de fapt, momentan nu există propuneri concrete pentru sistemul de coplată a serviciilor medicale şi că sunt vehiculate mai multe variante legate de costurile acestuia pentru populaţie. Întrebat despre noul contract-cadru, acesta a declarat că acesta este o „bulibăşeală” şi că probabil medicii de familie ştiu mai multe despre ce prevede.
Gheorghe Lascu, vicepresedinte al Societatii Nationale a Medicilor de Familie a declarat pentru Informaţia Zilei că “Proiectul contractului cadru prevede rezilierea contractelor cu cabinetele medicilor de familie în decurs de 6 luni dacă numărul celor de pe listă, asiguraţi sau înscrişi, scade cu mai mult de 20%, în condiţiile în care Sistemul Informatic Unic Integrat este nefuncţional, iar numărul asiguraţilor şi al salariaţilor în general scade în fiecare lună datorită crizei economice, iar casele judeţene de asigurări nu transmit confirmarea evidenţelor actualizate lunar. Este foarte multă birocraţie. Treptat nu vom mai fi medici de familie pentru că ne vom ocupa doar de scris teancuri întregi de hârtii. Ni se cer inclusiv listele cu bolnavii cronic şi istoricul fiecăruia în parte, schema de tratament a acestuia şi aşa mai departe. Eu am 500-600 de bolnavi cronic pe liste. Pentru fiecare să întocmeşti istoricul şi să îl predai la CAS este o muncă enormă”.

Colecţionari de tichete până la 600 de lei

Pacienţii, chiar şi cei asiguraţi, vor achita anumite sume pentru serviciile medicale, iar banii vor fi folosiţi de furnizorul acestora pentru îmbunătăţirea serviciului medical. Ca dovadă a plăţii, pacientul va semna un tichet în trei exemplare, pentru unitatea medicală, pentru casa de asigurări, care va deconta serviciul, şi unul îl va păstra. Pacienţii vor strânge toate tichetele şi atunci când cumulează 600 de lei poate să meargă la casa de asigurări care îi va elibera o adeverinţă care îl scuteşte de la plata serviciilor medicale pentru acel an.
Dragoş Dinu, partener la firma de consultanţă Link Resource, citat de Capital, este de părere că „nu toţi sunt ordonaţi, nu toţi îşi păstrează cu conştiinciozitate chitanţele, mai ales că oamenii nu prea au fost stresaţi de fisc, aşa că mulţi vor ajunge să plătească mai mult de 600 de lei. Văd că, declarativ, se spune că aceste sume rămân la furnizorul de servicii medicale. Asta mută discuţia într-o arie de management financiar, mai ales că, pentru spitalele mari, înseamnă nişte milioane în plus la venituri: dacă managerul va decide că trebuie să mărească salariile subordonaţilor, pacientul nu va simţi nicio îmbunătăţire a serviciilor medicale”. Sistemul de coplată îşi propune ca în timp decontările făcute de CNAS să dispară, iar întreaga responsabilitate a achitării serviciului să rămână pacienţilor.
În plus, sistemul are hibe în ceea ce priveşte categoriile de persoane cărora le facilitează sau le limitează accesul la serviciid e sănătate. În primul rând, nu se face distincţia clară între cei care contribuie la sistemul de sănătate şi cei care beneficiază fără a avea asigurare. Aceştia din urmă solicită mai frecvent asistenţă medicală decât contribuabilii. În al doilea rând, peste nouă milioane de persoane vor fi scutite de la coplată, în timp ce o parte din pensionari, cei cu pensii de peste 700 de lei, vor fi nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru o vizită la medic, lucru care le limitează obiectiv accesul la servicii.

Veniturile medicilor ar putea creşte

O consultaţie la medicul de familie ne va costa 5 lei, iar vizita medicului la domiciliu, în afara orelor de program va scoate din buzunarele românilor 15 lei. Consultaţia la medicul specialist în ambulatoriu va costa 10 lei, o analiză RMN 100 de lei şi un CT 25 de lei.
Bugetul alocat anul acesta asistenţei medicale primare de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este de 260 de milioane de euro. Pe listele celor 11.798 de medici de familie sunt înscrise 18.860.179 de persoane.
Medicii de familie vor fi plătiţi într-un mod diferit, potrivit contractului-cadru pe 2010 aprobat de guvern săptămâna trecută. Anul acesta medicii vor primi 70% din buget per capita, în funcţie de numărul de pacienţi al fiecăruia, şi 30% per servicii, în comparaţie cu 90 şi respectiv 10 procente până acum. Medicii care vor încheia contract cu casa de asigurări trebuie să aibă cel puţin 1000 de pacienţi şi cel mult 2200. Dorin Gabor, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, a arătat pentru Capital că ”acest fapt va duce la o redistribuire a fondurilor în sistem, care va avea influenţe asupra veniturilor unor cabinete. Astfel, cele cu capitaţie mare, formată din pacienţi sănătoşi, care nu solicită multe servicii, vor avea uşoare influenţe negative, iar cele cu pacienţi aflaţi la extremele de vârstă (mulţi copii mici sau persoane în vârstă, sau pensionari de boală), care de obicei şi solicită mai intens servicii medicale, vor avea încasări mai mari”. În plus, nu se ştie încă valoarea punctelor folosite pentru plata medicilor. Secretarul genral CMR a declarat pentru publicaţia financiară că „în piaţă circulă nişte informaţii care spun că valoarea va fi de 4,5 lei per capita şi 3,29 lei per serviciu, dar, de fapt, este invers. Noul raport ar schimba valoarea punctului per capita de la 4,5 lei la 3,29 lei şi de la 1,5 lei la 4,5 lei per serviciu. Când se trage linie la sfârşitul lunii, venitul cabinetului se micşorează“.
Cabinetele de medicină de familie şi-ar putea suplimenta veniturile cu până la 1.200 de lei, în condiţiile în care, în medie, un medic de familie câştigă aproximativ 1.500 de lei pe lună. Însă este posibil ca medicii să plătească mai mult pentru spaţiile pe care le-au concesionat, subliniază vicepreşedintele CMR Viorel Rădulescu: „mai puţin de 5% din cabinete au fost vândute medicilor. Spaţiile sunt concesionate, iar tarifele nu sunt negociate, ci stabilite de consiliile locale. Aşa că majoritatea medicilor plătesc acum de 4-12 ori mai mult“.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.