“Dinozaurii” din PNL Bihor s-au pus în fruntea listelor

Liberalii bihoreni nu au învăţat nimic din greşelile trecutului. În loc să-şi înnoiască listele pentru Parlament, PNL Bihor merge din nou pe mâna perdantă care în 2000 a obţinut doar un singur fotoliu de deputat. Cap de listă rămâne deputatul Cornel Popa, urmat de „eternii candidaţi”, Valeriu Boeriu şi Silviu Torjoc. De când se află aceştia în fruntea filialei bihorene, PNL Bihor nu pot arăta nici un rezultat semnificativ, ba din contră, ei au adus filiala la stadiul de mediocritate.
Criteriile de selecţie pentru Parlament au fost astfel alcătuite încât să-i avantajeze pe „dinozaurii” PNL, scoţând din cărţi tinerii şi noii lideri care au muncit pentru partid. Şi chiar dacă aceştia din urmă ar fi totuşi puşi pe liste, PNL Bihor a dovedit că este atât de „original” încât să promoveze secretarele şi angajaţii trustului Transilvania.

Pentru alegerile parlamentare, conducerea de la Bucureşti a PNL a elaborat un plan de selecţie ce cuprinde, spun ei, criterii precise după care să se desfăşoare întreaga procedură. Documentul precizează criteriile eliminatorii, punctajele ce se acordă candidaţilor, dar şi calendarul ce trebuia respectat.

Alianţa D.A. vrea 6 fotolii de parlamentar

După o simulare pe rezultatul alegerilor locale, numărul de locuri considerate eligibile pentru judeţul Bihor a fost stabilit la şase. Împărţirea acestora s-a făcut „frăţeşte”: trei pentru PNL şi trei pentru PD.  Pentru realizarea acestui obiectiv, Alianţa ar trebui să strângă circa 1/3 din sufragiile bihorenilor. Deşi pare îndrăzneţ, obiectivul este realizabil dacă se au în vedere rezultatele obţinute de cele două partide în alegerile locale din luna iunie: 22,72% – PD, 18,08% – PNL; în total peste 40%.
Ceea ce nu precizează însă documentul în cauză este modalitatea concretă prin care vor fi desemnaţi capii listelor.

PNL vrea candidaţi bogaţi şi …

Primul criteriu pentru a fi pus pe listele PNL este „îndeplinirea obligaţiei de susţinere financiară a campaniei”. Dacă nu se realizează, înseamnă implicit eliminarea candidatului din cursa pentru un loc fruntaş pe listă. Mai pe româneşte, pentru a fi pe un loc eligibil, candidatul trebuie să aibă ceva dare de mână sau să fie susţinut de anumite grupuri de interese. Sursele noastre din PNL, indică suma de 10.000 de euro (peste 400 milioane lei) drept minimum de la care un candidat poate emite pretenţii. Proporţional cu cât creşte această sumă, înaintează şi candidatul spre vârful listelor. Cei care vor „sări”, de exemplu, cu 1 miliard de lei, pot fi siguri că vor ocupa un loc eligibil pe aceste liste.

… cu studii superioare

Cel de-al doilea criteriu eliminatoriu la liberali priveşte nivelul studiilor. Dacă un candidat nu are “diplomă de licenţă de la o universitate acreditată”, poate să-şi ia adio de la fotoliul de deputat sau senator. Excepţie fac doar studenţii care doresc să candideze. În cazul lor însă se pune problema de unde vor scoate cei 10.000 de euro pentru finanţarea campaniei. Doar dacă nu sunt nişte studenţi de vârsta a doua şi a treia cu afaceri prospere, cum se cunosc atâtea exemple în zilele noastre…

Criterii pentru „dinozaurii” din PNL

Punctajul maxim ce poate fi atins de un candidat liberal şi care îl poate propulsa în fruntea listei este de 600 de puncte. Acesta poate fi obţinut prin adunarea următoarelor criterii:
–    activitate politică: maxim 200 de puncte
–    CV: maxim 100 de puncte
–    proiect politic: maxim 100 de puncte
–    susţinere politică: maxim 200 de puncte
Prin „activitatea politică”, ghidul elaborat de PNL înţelege funcţiile din partid deţinute de candidat, poziţiile deţinute în administraţia locală, activitatea parlamentară sau cea din executiv. De asemenea, tot aici intră şi notorietatea şi încrederea de care se bucură candidatul în rândul electoratului (mai bine zis ce-şi închipuie el, pentru că nu s-au făcut sondaje de opinie sau alte cerecetări obiective în acest sens). Nu în ultimul rând, se are în vedere şi participarea în campaniile electorale de după 1990. Toate aceste „criterii” avantajează în mod evident vechea gardă din PNL, cei care de ani de zile s-au cocoţat la vârful partidului şi nu mai vor să plece de acolo. În aceste condiţii, după cum ei înşişi recunosc, pentru tinerii liberali este o “misiune aproape imposibilă” să acceadă pe locurile eligibile. Ei nu pot atinge nici punctajul optim şi nici nu au banii necesari pentru a-şi finanţa campania.

Ce înseamnă proiect politic?

Pentru a fi eligibil, orice candidat liberal trebuie să vină în faţa partidului şi cu un proiect politic. Obţinerea punctajului maxim la acest capitol pare a fi însă cel mai greu de atins. Viitorii parlamentari ai PNL trebuiau să treacă în acest proiect contribuţia lor la activitatea partidului, dar şi iniţiativele legislative care să ducă la îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. Rămâne discutabil cum s-au calificat nişte „personaje” care nu s-au remarcat decât prin faptul că au lăsat PNL Bihor în afara structurilor de conducere ale administraţiei publice locale, aruncându-l în mediocritate.

Votul politic în PNL Bihor

Un cuvânt greu de spus în alcătuirea listelor trebuie să aibă şi susţinerea politică a candidatului, adică votul dat de filială în sprijinul sau împotriva sa.
Anexa 2 din ghidul pentru selecţia candidaţilor PNL prevede în mod expres că „Birourile Permenente vor supune votului candidaturile pentru toate locurile eligibile, prin vot de listă similar cu modalitatea de alegere a organismelor de conducere PNL, făcându-se un clasament în ordinea numărului de voturi”.
După şedinţa din 14 iulie a Biroului Permanent Bihor a rezultat următoarea ordine: 1. Cornel Popa; 2. Valeriu Boeriu; 3. Silviu Torjoc.
Dacă trec şi de votul Comitetului Teritorial compus din preşedinţii oragnizaţiilor comunale şi primarii liberali, cei trei “aleşi” vor intra în linie dreaptă pentru un mandat de parlamentar. Singurul for care mai poate schimba oamenii pe listele trimise de organizaţiile judeţene rămâne Consiliul Naţional de Conducere al Alianţei PNL-PD. Dacă nu intervin “incidente”, întreaga procedură urmează a se încheia până pe 7 august, când Delegaţia Permanentă a PNL va valida şi definitiva listele. Ghidul de selecţie al liberalilor prevede şi o dată până la care listele pot fi revizuite. În cazul în care “candidaţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate” (prin care noi înţelegem că nu au “sărit” cu banii promişi), Delegaţia Permanentă poate decide înlocuirea lor până pe 24 septembrie.
 
Cum s-au “făcut” listele la alegerile locale

Semnificativ pentru modul în care liberalii bihorenii „îşi votează” candidaţii pentru diferitele demnităţi publice şi cum înţeleg mai marii filialei sensul democraţiei interne de partid este cazul alegerilor locale din acest an.
„Când s-au făcut listele pentru alegerile locale, acestea trebuiau dezbătute în cadrul forurilor decizionale din filială. Ce s-a întâmplat, în faptâ? Preşedintele Cornel Popa a venit în faţa noastră cu lista gata făcută, iar votul a fost unul pur formal. Argumentul său a fost că el gândit lucrurile şi că aşa vede el contrucţia politică de pe plan local. În felul acesta au ajuns pe listele PNL Bihor angajaţi ai trustului Transilvania. Iar dacă nu vine preşedintele Popa gata pregătit cu listele de la fraţii Micula, cei întruniţi în Biroul Permanent Teritorial nu fac altceva decât să se voteze între ei”, susţin voci din interiorul PNL Bihor.

Victor PAPP