Dintr-un lot de magistrați corupți, Curtea de Apel Cluj abia a putut să condamne un singur judecător la 4 ani de închisoare cu executare

În 2014 au fost trimise în judecată pentru corupție mai multe persoane, printre care se numără judecători și procurori. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj și cazul a fost considerat una dintre cele mai importante ale procurorilor anticorupție. În instanță,de-a lungul anilor, acuzațiile s-au ”tocit”: în 2019 s-a decis rejudecarea de la zero a dosarului, iar la mijlocul acestei luni, dintre toți inculpații, a fost condamnat doar unul singur. Judecătorul Bogdan Bărbuță a primit patru ani, însă sunt mari șansele ca în apel și această pedeapsă să se reducă, mai ales pentru că din cei patru ani unul i s-a ”dedus” deja.

Judecătoarea Monica Șortan de la Curtea de Apel Cluj a dat o primă sentință în dosarul în care mai mulți magistrați, alături de alte persoane, au fost trimiși în judecată pentru corupție. Soluția pe scurt a instanței poate fi accesată aici.

În dosar au fost trimiși în judecată 15 inculpați, însă în cei aproape 10 ani de judecată (2014-2023) doi dintre ei au decedat. Printre cei acuzați de corupție se numără judecători, procurori și oameni de afaceri din Suceava care au fost acuzați că, folosindu-se de funcții, au pus presiune și au șantajat un om de afaceri pentru a îi lua o clădire din centrul orașului Rădăuți.

Singurul condamnat: judecătorul BĂRBUŢĂ BOGDAN-ILARION COSTICĂ care a primit patru ani cu executare, dar din această pedeapsă i s-a redus perioada  22 iunie 2014-2 iulie 2015, timp în care a fost reţinut de procurori, a fost în arest preventiv sau la domiciliu.

Condamnă pentru comiterea infracţiunii de luare de mită-faptă descrisă la pct.1.5 din actul de sesizare al instanţei (…) la pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie. Aplică inculpatului B. B. I. C. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita profesia de judecător prev. de art.66 lit.g şi art.289 alin.1 Cp pe o durată de 3 ani . Aplică inculpatului B. B. I. C. şi pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a exercita profesia de judecător prev. de art.66 lit.g şi art.289 alin.1 Cp . Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu din 22 iunie 2014-2 iulie 2015”, arată o parte din soluția instanței clujene. În rest, el a fost achitat de celelalte capete de acuzare; -abuz în serviciu în formă continuată; -complicitate la şantaj; -complicitate la luare de mită; -trafic de influenţă.

Restul inculpaților au fost achitați de toate capetele de acuzare pentru care au fost judecați: procurorul Dumitru Dîmbu, fostul primar din Rădăuți Aurel Olărean și omul de afaceri Constantin Babiuc au fost achitați pentru toate capetele de acuzare. Aceeași soluție de achitare au primit judecătoarea Daniela Mariana Prandea, avocata Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, dar și un fost primar din Marginea, Ioan Onufrei. Pentru o femeie care ar fi dat mită judecătorului condamnat, Maria Cociorvan, a încetat procesul ca urmare a decesului. Alte trei persoane, Victoria Țîcșă, Alina Ancuța Solovăstru și Silvia Panțîru, au fost achitate.

La ce folosește un judecător corupt?!

Potrivit DNA, ”judecătorului Bărbuţă Bogdan-Ilarion Costică, care a avut rolul de a da o aparenţă de legalitate şi de a-l sprijini pe Babiuc Constantin Gavril, om de afaceri,  în obţinerea unor surse ilicite de venituri în urma tranzacţiilor imobiliare ilegale de amploare demarate de acesta, precum şi participaţia penală a procurorului şef de secţie Dumitru Dîmbu, care a avut rolul de a asigura protecţia pe mai departe a lui Babiuc Constantin Gavril, în cazul unor eventuale anchete desfăşurate de organele statului cu privire la modul în care a obţinut aceste venituri. Ambii magistraţi şi-au pus în valoare, de-a lungul acestei perioade, atât prerogativele funcţiei lor, cât şi relaţiile profesionale şi interumane, fiind motivaţi de dorinţa participării într-un fel sau altul, la beneficiile obţinute ilegal de către inculpatul Babiuc Constantin Gavril, prin protejarea surselor ilegale de venit şi a situaţiei infracţionale existente”, se arată într-un comunicat al DNA.

Din probatoriu a rezultat că, în mod individual şi ori de câte ori se ivea ocazia, cei doi ar fi săvârşit infracţiuni de corupţie sau infracţiuni în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu în raport cu justiţiabilii, motivaţi într-un final de obţinerea unor avantaje ilicite. Concret, ”în perioada martie – octombrie 2005, inculpatul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică, judecător în cadrul Judecătoriei Rădăuţi, a pronunţat, sprijinit de  Babiuc Constantin Gavril, un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc Constantin Gavril i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei. Suprafaţa respectivă era iniţial împărţită în parcele, terenurile fiind supuse regimului de publicitate reală imobiliară, respectiv, regimul de Carte funciară, situaţie specifică nordului Bucovinei”, se mai arată în comunicat.

69 de decizii judecătorești falsificate

Babiuc Constantin Gavril a întâmpinat greutăţi la dobândirea a 79 parcele, având o suprafaţă totală de 41,59 ha, al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea şi existau mai mulţi proprietari în co-indiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară. Pentru a rezolva situaţia, Babiuc Constantin Gavril a apelat la judecătorul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică, din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, căruia i-a solicitat, iar acesta din urmă a acceptat să emită în datele de: 22.03.2005 – un număr de 21 de hotărâri judecătoreşti; 23.05.2005 – un număr de 25 hotărâri judecătoreşti; 30.09.2005 – un număr de 12 hotărâri judecătoreşti; 18.10.2005 – un număr de 11 hotărâri judecătoreşti.

Cele 69 de hotărâri judecătoreşti au fost emise de judecătorul Bogdan Bărbuţă cu nerespectarea mai multor dispoziţii legale, respectiv: nu a solicitat şi nu a depus diligenţe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară şi planul de situaţie/identificare topocadastrală a suprafeţei de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare; nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenţia) îndeplinea condiţiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil; nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate; a pronunţat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condiţiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute şi alte persoane; la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convenţiilor, un număr de şase nefiind semnate de către vânzător; într-unul dintre cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenţiei de vânzare-cumpărare; o serie de convenţii au fost falsificate de către Babiuc; în 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluţionării dosarelor, au fost prezente părţile.

Imobil obținut prin șantaj

Un alt capăt de acuzarea este acela că la data de 20 iunie 2006, prin sentinţa civilă nr. 1683, la solicitarea şi cu sprijinul inculpatului Babiuc Constantin Gavril, inculpatul Bărbuţă Bogdan-Ilarion-Costică, judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat şi cu nerespectarea condiţiilor legale (în baza unei cereri de chemare în judecată nesemnată şi nedatată, a unei cereri de preschimbare a termenului nesemnată şi în lipsa unui extras de Carte funciară) a admis o acţiune civilă prin care a constatat existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (Antoaneta Ilie, interpusa lui Babiuc Constantin Gavril) asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate.

După ce în Cartea Funciară a fost trecut dreptul de proprietate al Antoanetei Ilie asupra acelui imobil din Piața Unirii, a urmat o vânzare simulată către firma SC Cascade Empire (asociată cu Holzindustrie Schweighofer), iar ulterior are loc vânzarea către SC Nikodemus Babiuc Exim, adică firma lui Constantin Babiuc.

De toate aceste aranjamente a aflat însă Arcadie Plămadă, proprietarul de drept al imobilului înscris în Cartea Funciară pe un alt nume, în urma falsurilor făcute de Babiuc și Bărbuță. În acest moment intră în scenă Dîmbu Dumitru, procuror şef Secția de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, care avea rolul de a exercita presiuni pentru a-l determina pe adevăratul proprietar să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi din imobilul situat în municipiul Rădăuţi. De asemenea, Olărean Aurel, primar al municipiului Rădăuți, a introdus o acţiune în rectificare, direcţionată spre judecare judecătoarei Prandea Daniela Mariana, concubina judecătorului Bărbuţă Bogdan. Prin această cerere s-a solicitat instanţei să dispună rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului real asupra imobilului sus menţionat. Daniela Prandea avea rolul de a tergiversa soluționarea, fapt pentru care a acordat nu mai puțin de 32 de termene. Primarul Olărean Aurel a răsplătit-o prin promisiunea unui sejur de şapte zile la un hotel din Mamaia în schimbul tergiversării judecării dosarului.

Proprietățile ilegal obținute, revândute

Ca urmare a demersurilor concertate ale inculpaților sus menționați, o parte din imobilul din municipiul Rădăuți a deveni proprietatea S.C. Nikodemus Babiuc Exim, al cărei reprezentant legal era Babiuc Constantin Gavril. Pentru a ascunde natura ilicită a modului de dobândire a suprafeţei de 41,59 hectare de teren, respectiv a imobilului situat în municipiul Rădăuţi (cu sprijinul judecătorului Bărbuță Bogdan-Ilarion-Costică), Babiuc Constantin Gavril a înstrăinat terenul, direct sau prin intermediari, în cursul anului 2005-2007, unui concern austriac Holzindustrie Schweighofer, iar în anul 2011, din aceleaşi considerente, în calitate de reprezentant legal al S.C. Nikodemus Babiuc a vândut imobilul unei societăţi comerciale, obţinând profituri în cuantum de 4.000.000 lei, respectiv 60.000 euro.