
Am avut plăcerea să fiu invitat la o conferință foarte interesantă ”Pacea Europei și Securitatea României între parteneriatul strategic cu SUA și programul Comisiei Europene ReArm Europe”, desfășurată la Senatul României în organizarea Centrului Român de Studii Strategice și grupului senatorilor AUR, coordonat de Petrișor Peiu. La conferința organizata profesionist au participat grupuri politice de elită din Polonia, U.K, SUA sau Italia. Cuvântările au fost de o deosebită acuratețe și de un real interes public, precum și foarte utile pentru situația geopolitică a României de azi într-un context de izolare externă acută. Am urmărit cu atenție disertațiile conferențiarilor. De departe, cele mai interesante dintre acestea, au fost cele ale speakerilor români. Am reținut intervențiile echilibrate ale lui Radu Baltasiu, George Simion, Petrișor Peiu, Eugen Popescu, A. Dîrlau și Marian Munteanu, care au mers pe un filon ideologic conservator de menținere a păcii prin diplomație conexată cu reînarmare eficientă, fără risipă de la buget. Pe de altă parte conferențiarii străini au atras atenția cu realismul politic foarte aplicat pe situația geopolitică a României în contextul războiului din Ucraina. Aici mi-a atras atenția Paul Coyer, profesor la Institutul de Politici Mondiale din Washington, polonezul Mariusz Blaszcsak, britanicul Nick Tenconi și italianul Alarico Lazzaro. Este încurajator să urmărești personalități importante al vieții politice și academice europene și americane preocupate de securitatea României și protejarea țării noastre în fața pericolului rusesc. Dar și o poziție eficientă, de real-politik, de diplomație față de Moscova, corelată cu măsuri de înarmare și colaborare militară între România și Polonia. S-a ridicat cu acuitate problema păcii care trebuie obținută prin diplomație și înțelegere în alianță cu partenerul strategic SUA, dar și politica de reînarmare care să asigure un scut solid de apărare Europei în fața oricărei agresiuni. S-a pus accentul pe o politică de reînarmare națională care să țină cont de bugetele naționale și nu de un dictat venit de la Bruxelles, care nu ține cont de interesele guvernelor suverane. S-a insistat pe soluții diplomatice și pe sprijinirea politici lui Trump de instituire a păcii în Ucraina. Soluția diplomatică ar fi cea preferată pentru încheierea acestui război și ar duce la eliminarea unor investiții scumpe în bugetele de apărare care ar fi o povară fiscală insurmontabilă pe umerii cetățenilor europeni.
Concluzia generală a fost că Bruxelles trebuie să respecte principiile fondatoare ale Uniunii Europene de egalitate și respect între națiuni și ca Bruxellul să nu devină un centru bugetivor, care să dicteze politicile economice, sociale și militare conform intereselor birocrațiilor. S-a arătat importanța menținerii parteneriatului strategic cu SUA în cadrul NATO, iar în speță s-a evidențiat că Europa nu se poate apăra singură fără sprijinul SUA. Menținerea colaborării militare UE-SUA este cheia păcii pe continental nostru. Delegațiile străine au fost impresionate de calitatea dezbaterii dar și de clădirea Parlamentului României, renumita Casa Poporului, construită pe vremea lui N. Ceaușescu, pe baza schițelor arhitectei Anca Petrescu (84 m înălțime și 92 m sub pământ). Din anul 2000 nu am mai fost în clădirea Parlamentului României, care e a doua ca mărime din lume, și am fost impresionat de stilul constructivist, de palat maiestuos, în ciuda stilului realist-socialist. Să discuți despre pace în Casa Poporului a fost și un bun prilej de a arăta delegațiilor străine că România este un stat puternic și important, o țară cheie în ecuația mondială a lumii. Pacea nu trebuie s fie o pauză între două războaie, ci un deziderat al Europei, iar reînarmarea și politicile climatice să nu împovăreze și înfrâneze dezvoltarea economică a popoarelor europene.
Bruxelles nu trebuie să reprezinte un centru care inventează politici publice utopice ca să-și impună puterea și viziunea egocentrică și birocratică asupra libertății cetățenilor europeni și a națiunilor europene. Europa trebuie reclădită pe structuri democratice. Pentru prosperitatea UE este nevoie de pace și nu de război în Ucraina. Iar pacea poate fi asigurată de SUA numai în parteneriat cu țările europene și cu politicieni dispuși la diplomație, nu la acțiuni belicoase. Am plecat din Casa Poporului spre aeroportul Otopeni privind lacom prin fereastra mașinii la un București proaspăt înverzit dar din păcate l-am regăsit ca același oraș prăfuit cu foarte puține rezultate edilitare și administrative, cu detalii gospodărești cu mult în urma dragului meu municipiu Cluj-Napoca, adevărata capitală a dinamismului și inovației în România. Nu vreau să se supere bucureștenii pe mine că nu se pricep să-și aleagă primarul, dar orașul lor a rămas undeva încremenit în dezvoltarea urbanistică, administrativă și edilitară de pe la începutul anilor 2000. E adevărat că am fost recent la Bruxelles și din punct de vedere edilitar și acest oraș a rămas în urma unor municipii din România. Poate politica păcii v-a aduce primari mai interesați să înfrumusețeze și să asigure calitatea vieții Capitalei măcar la fel ca în Clujul meu drag, unde totuși mai avem de lucru. Rulând autoturismul Dacia Duster La Șosea nu am putut să nu fredonez un refren de Jean Moscopol privind pomii înverziți și să mă gândesc la pace prin înțelegere cu vecinii.
Ionuț Țene