În decembrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la completele specializate în cauze de corupție. Este vorba despre dosarul în care sunt judecați trei foști șefi din Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR). Curtea Supremă a decis că legea este suficient de clară. Inclusiv reprezentantul Ministerului Public spune că nerespectarea completelor specializate, conform dispozițiilor legale, atrage nulitatea absolută. La DNA Cluj legea nu se respectă!
Curtea de Apel Alba Iulia a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu a următoarelor chestiuni de drept:
„În interpretarea art.29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se poate considera că judecătorul de la instanţa de fond care, anterior, a fost desemnat titular al unui complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, iar ulterior colegiul de conducere a instanţei nu l-a desemnat într-un complet specializat, este competent să judece cauze de corupţie repartizate în perioada în care nu a fost desemnat prin hotărârea colegiului de conducere ca titular al unui complet specializat, în condițiile în care, în perioada respectiva, niciun complet al secţiei penale a instanței respective nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupţie?
În ipoteza unui răspuns negativ, care este sancţiunea în acest caz, nulitatea relativă sau nulitatea absolută?”.
Legea este clară!
În 28 aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra chestiunii de drept menționată și a decis respingerea ca inadmisibilă a sesizării, motivând (ATENȚIE!) că textul de lege este suficient de clar, în sensul că trebuie să existe complete specializate pentru fapte de corupție.
”Textul de lege respectiv – care prevede că ”pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate” este suficient de clar, mai ales în condiţiile în care Curtea Constituţională a României a pronunţat Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, în care s-a examinat pe larg şi s-a pronunţat atât cu privire la noţiunea de „complet specializat”, cât şi cu privire la noţiunea de „judecător specializat”, ambele cu referire la judecarea, în primă instanţă, a cauzelor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, arată ÎCCJ.
Interesant este faptul că inclusiv reprezentantul Ministerului Public, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ce a fost reprezentat de domnul procuror Teodor Manea a solicitat Curții Supreme respingerea ca inadmisiblă a sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia pe motiv că dispozițiile legale care reglementează completurile specializate pe corupție sunt clare şi nu creează dificultăţi de interpretare. Cu alte cuvinte, procurorul spune că dacă nu se respectă completele specializate se atrage nulitatea absolută.
”Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală, precizând că dispoziţiile legale care reglementează completurile competente să judece infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, respectiv art. 29 alin. (1) din această lege, precum şi modul de înfiinţare, funcţionare şi compunere a acestora, respectiv art. 41 alin. (1) teza a II-a, alin. (2) şi art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, sunt clare şi nu creează dificultăţi de interpretare.
A arătat că sancţiunea nerespectării acestor norme juridice, întrucât privesc legala compunere a completului de judecată, este nulitatea absolută, prevăzută de dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.
În final, a precizat că pentru dezlegarea problemei de drept invocate pot fi valorificate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 417 din 3 iulie 2019 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019”, arată Curtea Supremă, referitor la poziția reprezentantului Ministerului Public.
Dosarul lui Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj se judecă în prezent la Curtea de Apel Alba Iulia. La ultimul termen de judecată din 19 iunie, mahistrații au amânat cauza pentru data de 1 iulie.
Legea clară doar pentru unii!
Cu toate că DNA este o structură specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din cadrul Ministerului Public, se pare că la DNA Cluj legea nu este suficient de clară și opinia șefei DNA Cluj contravine cu cea a superiorilor săi.
Concret, șefa DNA Cluj, Anca Mărincean, susține că nu este nevoie de complete specializate. Acest lucru l-a susținut inclusiv în procesul în care Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj este judecat pentru fapte de corupție. Don a susținut în repetate rânduri că formarea profesională a magistraților este obligatorie și de un an de zile încearcă să demonstreze în instanță faptul că, completul de judecători de la Tribunalul Cluj care îi judecă dosarul nu este complet specializat conform legii.
La un termen de judecată din primăvara acestui an, s-a prezentat și Anca Mărincean, șefa DNA Cluj, care a susținut în instanță că judecătorul dosarului, Marius Lupea, a mai judecat în trecut dosare de corupție, deci nu s-ar susține afirmațiile lui Daniel Don. În replică, fostul șef al AJOFM Cluj a spus că specializarea la locul de muncă trebuie dovedită.
”Doamna Mărincean care a fost în sală a zis că dacă domnul Lupea a judecat de-a lungul vremii dânsului dosare de corupție și a dat inclusiv sentințe cu executare, făcând parte din complete specializate, înseamnă că poate să judece și acum. Adică dacă a mai judecat alte dosare, de ce nu ar putea să judece în continuare. Și i-am răspuns doamnei Mărincean că în România după `89 nu mai există specializarea la locul de muncă, deci ea trebuie să o dovedești cu acte. Și am spus în instanță și am depus și la dosar documente în care arăt că potrivit statutului judecătorului și procurorului, aceștia au obligația la formare profesională cel puțin o dată la trei ani.
Eu având deja patru ani de dosar, și judecătorul și procurorul ar trebui să aibă cel puțin două cursuri de corupție făcute. În plus, și regulamentul de funcționare și organizare a instanțelor de judecată îi obligă pe magistrați la formare profesională. Și acesta spune unde trebuie făcută formarea respectivă: nu la SRI, ci la Institutul Național de Magistratură. Costurile se decontează și se mai arată că nu este obligația Tribunalului, ci a fiecărui magistrat în parte”, spunea Daniel Don, după proces.
Practic, șefa DNA Cluj i-a cerut judecătorului să nu respecte legea.
