DNA a clasat dosarul de corupție al lui Relu Fenechiu după 10 ani de anchetă

După ce l-a anchetat timp de 10 ani, DNA a decis să claseze acuzațiile de corupție care îl vizau pe Relu Fenechiu, fost ministru PNL al Transporturilor în Guvernul Ponta și ex-lider al PNL Iași.

Cercetarea lui a început în 2016, când a fost acuzat că ar fi primit o mită de 4,3 milioane de euro ca să intervină pentru acordarea unui contract privind dotarea laboratoarelor informatice din școli.

Clasarea a fost dată pe 23 ianuarie 2024 și este semnată de procurorul George Adrian Matei, potrivit unui document consultat de G4media.ro. Procurorul Matei este cel care instrumentează dosarul Vaccinurilor în care sunt anchetați fostul premier Florin Cîțu și ex-miniștrii USR Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. Matei este și cel care a instrumentat dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman în urma căruia fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost trimis după gratii.

Potrivit ordonanței de clasare consultate de G4Media.ro, Relu Fenechiu a fost acuzat că ar fi intervenit la fostul ministru liberal al Educației, Cristian Adomniței, pentru atribuirea contractului către compania Siveco SA România.

Timeline cu istoria dosarului ”Șpagă de 4,3 milioane de euro” pentru Relu Fenechiu

decembrie 2014: DNA Ploiești începe urmărirea penală in rem pentru trafic de influență și spălare de bani într-un al treilea dosar penal al ex-ministrului Relu Fenechiu, potrivit documentului DNA consultat de G4Media.ro.

octombrie 2016: DNA Ploiești începe urmărirea penală in personam față de Fenechiu, potrivit unui comunicat al DNA din acea perioadă.

Fostul ministru este acuzat atunci că a primit o mită de 4,3 milioane de euro de la reprezentanții companiei Siveco SA ca să îi ajute să obțină un contract privind dotarea laboratoarelor informatice din școli.

E vorba de fapt de sub-contractarea către compania Siveco a aproape jumătate dintr-un contract de peste 70 de milioane de euro atribuit de Ministerul Educației companiei Intrarom ”pentru licențe e-learning, lecții multimedia, formarea profesorilor, suport tehnic pentru aplicațiile software”.

Potrivit acuzațiilor inițiale ale DNA, Fenechiu ar fi intervenit la fostul ministru liberal al Educației din Guvernul Tăriceanu, Cristian Adomniței.

Unul dintre denunțătorii din acest caz a fost șefa de atunci a Siveco, Irina Socol. Ea a primit identitatea protejată Alexandra Patrichi.

O parte din bani dați cash

Potrivit acuzațiilor inițiale ale DNA, o parte a banilor – 2.500.000 de euro – ar fi fost dată către Relu Fenechiu printr-un intermediar, omul de afaceri ieșean Gabriel Iulius Mardarasevici. În 2020, acesta a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul fostului primar PSD al Iașiului, Gheorghe Nichita. Vezi aici.

Alți bani sub forma unor contracte

Restul banilor ar fi fost fost acordați sub forma unor contracte fictive de prestări servicii dintre Siveco și două firme controlate de Fenechiu, potrivit acuzațiilor DNA. Una dintre firme era a fostei secretare a fostului ministru, liberala Alina Huilă, și cea de-a doua a fratelui său, Lucian Fenechiu.

2017: După izbucnirea scandalului de la DNA Ploiești privind presupuse abuzuri în instrumentarea dosarelor, cazul a fost preluat de DNA Central (București).

21 aprilie 2023: O parte din dosar privind o presupusă evaziune fiscală comisă de Irina Socol a fost trimisă la Parchetul București.

23 ianuarie 2024: Procurorul DNA George Adrian Matei a dispus clasaea dosarului în care fostul ministru Relu Fenechiu era acuzat de o șpagă de 4,3 milioane de euro.

De ce s-a dat clasare. Care sunt argumentele procurorului de caz

Banii cash

În ce privește sumele de 2,5 milioane de euro care ar fi fost primite cash de Relu Fenechiu, procurorul a ajuns la concluzia că martorul – presupus cărăuș al banilor – a văzut doar niște plicuri și o genată diplomat și ar fi auzit că în interior erau bani, dar nu i-ar fi văzut efectiv.

Martorul Gabriel Mardarasevici a declarat inițial că ”de circa 3 ori, a preluat sume de bani de la Ilia Florin (director general în cadrul Siveco – n.r.) pe care i le-a remis suspectului Fenechiu Relu”, se arată în ordonanța de clasare.

”Martorul a declarat că nu poate spune despre ce sume de bani a fost vorba, întrucât de fiecare dată pachetele erau sigilate, iar la una dintre remiteri banii au fost într-o geantă tip diplomat, susținând că nu a procedat vreodată la desigilarea acestora ori la verificarea conținutului pachetelor. De asemenea, a declarat și că nu cunoștea proveniența sumelor de bani pe care le-a primit de la Ilia Florin și nici sumele exacte remise suspectului Fenechiu Relu”, potrivit ordonanței de clasare.

Audiat la DNA Ploiești în noiembrie 2016, Relu Fenechiu a negat că a primit bani prin intermediul lui Mardarasevici. Prin urmare, a fost confruntat cu acesta.

<< Suspectul a negat că a primit bani prin intermediul lui Mardarasevici Iulius Gabriel.

În data de 01.11.2016, s-a procedat la efectuarea unei confruntări a martorului Mardarasevici Iulius Gabriel și a suspectului Fenechiu Relu, astfel că și cu acest prilej martorul Mardarasevici Iulius Gabriel a susținut că a primit (de circa 4 ori) bani de la Ilia Florin, pe care i-a dus lui Fenechiu Relu.

Martorul a precizat că își amintește că banii i-au fost aduși în plicuri închise și, într-una din dăți, într-o geantă diplomat metalică, dreptunghiulară, care nu era doar închisă, ci și învelită în scotch. Totodată, martorul Mardarasevici Iulius Gabriel a precizat că, la momentul la care a primit plicurile, respectiv geanta, nu i s-a spus ce sumă de bani se afla în interior.

Ulterior, deoarece a avut o discuție cu Ilia Florin sau cu suspectul Fenechiu Relu cu privire la aceste sume de bani, a înțeles că era vorba despre o sumă totală de circa 2.000.000 euro.

Acesta a mai arătat că are cunoștință de la Ilia Florin, dar și de la Fenechiu Relu, că Siveco România S.A. câștigase o licitație la Ministerul Educației și că banii respectivi reprezentau o recompensă pentru sprijinul pe care îl primiseră sau pe care urmau să-l primească de la Fenechiu Relu.

Totodată, martorul Mardarasevici Iulius Gabriel a susținut că nu cunoaște în ce a constat sprijinul la care a făcut referire.

Referitor la conținutul plicurilor, acesta a arătat că „părerea mea este că în interiorul plicurilor erau bani. Dacă în interiorul plicurilor ar fi fost hârtii sau documente nu ar fi avut nevoie de mine. Nu am verificat plicurile și nu pot spune cu certitudine ce era în interior.”

În contextul desfășurării activității de confruntare, martorul Mardarasevici Iulius Gabriel a susținut că „nu cunosc termenii înțelegerii dintre Relu Fenechiu și reprezentanții firmei S.C. Siveco România S.A.. Aşa cum am precizat, eu am avut mai multe discuții cu Florin Ilia pe parcursul remiterii sumelor de bani. Din aceste discuții am înțeles că firma S.C. Siveco România S.A. ar fi trebuit să-i remită suspectului Relu Fenechiu suma de circa 2.000.000 euro în legătură cu un contract de la Ministerul Educației. Nu cunosc ce a făcut Relu Fenechiu pentru această sumă de bani. Nu cunosc ce sumă de bani a fost remisă prin intermediul meu, în plicurile, respectiv geanta la care am făcut referire. Nu cunosc dacă firma S.C. Siveco România S.A. stabilise cu Relu Fenechiu să-i remită un procent din valoarea contractului. Din discuția cu Florin Ilia am înțeles că urma să remită o sumă de circa 2.000.000 euro.”

Așa cum rezultă din cuprinsul aceluiași proces-verbal de confruntare din 01.11.2016, suspectul Fenechiu Relu a susținut că nu a primit niciun plic de la martorul Mardarasevici Iulius Gabriel.

Suspectul Fenechiu Relu a arătat că a primit de mai multe ori bani de la martorul Mardarasevici Iulius Gabriel, „în calitate de prieten și om de afaceri”, susținând că banii au reprezentat un ajutor din partea acestuia din urmă pentru campaniile electorale desfășurate până în anul 2008, inclusiv, precizând că „sumele au fost de ordinul zecilor de mii de euro”>>, se arată în ordonanța de clasare.

Banii primiți prin intermediul firmelor

Relu Fenechiu a recunoscut că a acceptat ca firma Siveco să încheie contracte cu firma fostei lui secretare și a fratelui său.

<< Fenechiu Relu a fost audiat în calitate de suspect în data de 01.11.2016, ocazie cu care a precizat împrejurările în care s-au desfășurat relațiile comerciale dintre Siveco România S.A. și Tehnorom S.R.L., respectiv Profile Bussines Consulting S.R.L., susținând că ”în acest context, bănuiesc datorită faptului că acest contract a fost semnat de Cristian Adomniței, Irina Socol mi-a spus că dorește să mă ajute cu anumite sume de bani știut fiind că în politică e nevoie de fonduri. I-am propus atunci, sau la o dată ulterioară, nu-mi amintesc exact, să găsim o formă de colaborare prin care să sprijin dezvoltarea firmei fratelui meu, respectiv S.C. Tehnorom și a Alinei Hăilă, respectiv S.C. Profile Bussines Consulting S.R.L.”.

Suspectul a declarat că discuțiile pe care le-a avut cu Socol Irina au fost ca aceste societăți comerciale să fie un fel de reprezentanți ai Siveco România S.A. în regiunea Moldovei și să presteze activități de service, identificare noi clienți, promovarea produselor firmei și alte activități, susținând că ”reprezentanții celor două firme au primit cu bucurie această propunere și nu au știut despre faptul că această colaborare reprezintă un mod de recompensare a mea”>>, se arată în ordonanța de clasare.

Concluzia procurorului Matei

În ce privește banii cash, procurorul a ajuns la concluzia că acuzațiile se bazeză doar pe declarația martorului Gabriel Mardarasevici care nu ar fi cunoscut exact ce era în plicurile și geanta diplomat transportate, ci doar ar fi presupus că erau bani. În plus, martorul nu ar fi știut exact pentru ce ar fi fost destinate plicurile și geanta.

”Declarațiile martorilor cu identitate protejată, referitoare la influența pe care ar fi lăsat să se creadă că o avea suspectul Fenechiu Relu și pe care ar fi promis că o va folosi în vederea alocării resurselor financiare, atribuirii și derulării proiectelor SEI V de către Ministerul Educației și Cercetării, în schimbul banilor, nu sunt susținute de afirmațiile martorului Mardarasevici Iulius Gabriel, acesta precizând în mod repetat și vehement în fața organelor de urmărire penală că a aflat doar lapidar motivul remiterii banilor, precum și că nu a avut niciun fel de implicare în vreo înțelegere de natură infracțională între reprezentanții Siveco Romania S.A. și suspectul Fenechiu Relu, singura activitate a martorului constând în transportul unor plicuri între părțile implicate”, se arată în documentul DNA.

În ce privește mita presupus mascată prin intermediul unor contracte fictive cu firme controlate, procurorul notează că Fenechiu a admis existența acestor contracte, negând însă că e vorba de mită, ci de simple afaceri între firme.

”În declarația dată în fața organelor de urmărire penală, suspectul Fenechiu Relu a recunoscut că a indicat societățile Profile Business Consulting S.R.L. și Tehnorom S.R.L. pentru a le fi transferate sume de bani de către Siveco România S.A., însă a negat categoric că ar fi avut vreo înțelegere cu reprezentanții acestui operator economic prin care și-ar fi asumat vreo obligație/vreun angajament de a-l determina pe ministrul Educației sau vreun alt funcționar public din cadrul respectivului minister, implicat în atribuirea sau derularea contractului, să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influență, în schimbul remiterii banilor”, se arată în documentul DNA.

Nu ar fi putut fi dovedită promisiunea lui Fenechiu de intervenție la Adomniței

”Acțiunile de pretindere, de primire sau de acceptare a promisiunii nu au relevanță penală – din perspectiva acestei infracțiuni (trafic de influneță – n.r.) – în absența promisiunii de intervenție. La fel, doar promisiunea, fără vreuna dintre cele trei acțiuni alternative, nu realizează elementul material al acestei infracțiuni”, se arată în documentul DNA.

Procurorul Matei notează că acuzația potrivit căreia Fenechiu ar fi luat mită ca să intervină la Adomniței s-ar baza doar pe ce susține martorul cu identitate protejată, Miruna Ionescu, despre care spune că ”în perioada derulării proiectului SEI V, lucra la o firmă IT interesată de acest proiect”.

Doar declarațiile martorilor cu identitate protejată Miruna Ionescu și Alexandra Patrichi (Irina Socol – n.r.) ar fi insuficiente, în viziunea procurorului Matei, pentru a-și susține acuzațiile. Ceilalți martori ar fi preluat tezele Irinei Socol, afirmă procurorul.

”În ceea ce privește declarațiile martorei Crusti Aurora Ecaterina se constată că afirmațiile acesteia, referitoare la înțelegerea intervenită între reprezentanții Siveco Romania și suspectul Fenechiu Relu sunt făcute doar în baza relatărilor pe care numita Socol Irina i le-a transmis martorei și nicidecum ca urmare a propriilor percepții ale persoanei audiate referitoare la pretinderea unei sume de bani în schimbul promisiunii folosirii influenței de către persoana suspectă pentru atribuirea unui contract public (…)

Astfel, singurul mijloc de probă din care ar rezulta existența promisiunii autorului infracțiunii de trafic de influență de a determina funcționarul public la acțiunile sau inacțiunile prevăzute în norma de incriminare cuprinsă în art. 291 C. pen., este reprezentat de declarația martorului cu identitate protejată Ionescu Miruna, care nu se coroborează cu celelalte probe administrate.

În aceste condiții se poate susține că, în lipsa promisiunii făptuitorului că îl va determina pe funcționarul public să aibă conduita solicitată de cumpărătorul de influență, fapta nu constituie infracțiunea de trafic de influență”, conchide procurorul.

Decizia de clasare

”Analizând credibilitatea, fiabilitatea și forța probantă a probatoriului testimonial administrat în cauză, se constată că din declarațiile martorilor nu se poate stabili fără nicio urmă de îndoială că suspectul Fenechiu Relu, în mod direct sau prin intermediul altor persoane, ar fi susținut sau ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra vreunui funcționar public cu atribuții în legătură cu atribuirea contractului pentru proiectul SEI V și nici că ar fi pretins și primit sume de bani de la persoane din conducerea Siveco România S.A. pentru exercitarea influenței asupra vreunui astfel de funcționar, așa încât urmează a se dispune clasarea cauzei față de suspectul Fenechiu Relu, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

Cu alte cuvinte, acest caz de clasare vizează situația în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a infracțiunii de trafic de influență, datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul Fenechiu Relu nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, modalitățile de investigare, cercetare și administrare a probelor fiind epuizate”, se arată în ordonanța de clasare consultată de G4media.ro.

Context. Cine sunt personajele

Cristian Adomniței este acum consilier parlamentar. El a fost judecat într-un dosar DNA în care, inițial, a fost condamnat la 3 ani și 2 luni de închisoare pentru fapte asimilate corupției. În februarie acest an, a fost achitat în apel.

Soția lui, judecătoarea Sabina Adomniței, a fost transferată de CSM de la Iași la Curtea de Apel București (CAB). A făcut parte din completul care, alături de șefa CAB, judecătoarea Liana Arsenie, l-a achitat pe fostul polițist Dan Hosu (decedat între timp), soțul ex-șefei DIICOT Giorgiana Hosu.

Într-un alt complet, cu fosta șefă CSM Lia Savonea, judecătoarea Adomniței a anulat condamnarea la 3 ani de detenție a Vanessei Youness, iubita fostului șef al serviciului secret al MAI, Gelu Oltean.

Fostul ministru PNL al Transporturilor în Guvernul Ponta, Relu Fenechiu, a fost condamnat la 5 ani de detenție, în urmă cu 10 ani, în dosarul Transformatorul. El a fost găsit vinovat atunci pentru un prejudiciu de 1,1 milioane de euro în dauna unei companii de stat, Electrica Moldova, intrată între timp în faliment.

În 2017, Fenechiu a încheiat o înțelegere cu procurorii DNA Ploiești. A admis că a primit mită 900.000 de la reprezentanții companiei Siveco ca să îi ajute să obțină contracte cu Ministerul Justiției și compania Antibiotice Iași. Fenechiu a bătut atunci palma cu anchetatorii pentru o pedeapsă de 3 ani și 10 luni de detenție în condițiile în care era deja în penitenciar, fiind condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul Transformatorul. A reușit astfel să își contopească pedepsele, nu a făcut nicio zi în plus de pușcărie și nu a dat niciun ban înapoi. Potrivit unui răspuns al ANAF pentru G4media.ro din octombrie 2022, Fiscul recuperase de la Fenechiu doar 2.500 de euro din suma de 900.000 de euro primită mită.

Responsabil de recuperarea sumei de 1,1 milioane din dosarul Transformatorul a fost lichidatorul judiciar al Electrica Moldova, compania Sierra Quadrant. Potrivit unor comunicări pentru G4media.ro din anii trecuți, Sierra Quadrant reușise să recupereze sume modice de la Relu Fenechiu.

Între timp, afacerile firmei soției lui Relu Fenechiu prosperă. Compania Intregra Business Consulting a Marianei Fenechiu, acordă consultanță pentru obținerea de fonduri nerambursabile privind iluminatul public și consolidarea clădirilor cu risc seismic. Potrivit SEAP (platforma de achiziții publice), doar în acest an, firma soției lui Fenechiu are încheiate zeci de contracte de acest timp cu comune din țară.

Spre exemplu, pe 2 aprilie 2024, firma soției lui Fenechiu a semnat un contract de consultanță de peste 8.000 de euro cu primăria comunei Agapia, județul Neamț, pentru acordarea de consultanță pentru obținerea de fonduri neramburasbile pentru iluminatul public.

Potrivit SEAP, numai în 2020 și 2021, Integra Business Consulting figurează cu peste 30 de contracte, în valoare de peste 700.000 de euro, obținute prin achiziție directă de la primării de comune sau spitale pentru consultanță în domeniul eficienței energetice, al iluminatului public sau al siguranței pacienților.

Relu Fenechiu s-a căsătorit cu soția sa Mariana – o cântăreață de muzică populară – în 2007, într-un castel din Austria.

Alte dosare clasate

În ultima perioada, DNA a clasat și alte dosare ale unor lideri politici precum dosarul BMW-urilor în care era vizat fostul ministru PNL de Interne Lucian Bode, dosarul fostului lider PSD de Caraș-Severin Ion Mocioalcă (actual membru al conducerii Curții de Conturi), un dosar al primarului PNL din Constanța, Vergil Chițac, și al fostului edil PSD, Decebal Făgădău, și două dosare ale fostului lider USR Dan Barna.