DNA mai ia un dupa cap peste ceafă în Dosarul Oprişan

După ce judecătorii clujeni l-au achitat pe baronul PSD de Vrancea, Marian Oprişan, a venitul rândul magistraţilor din Bucureşti să le achite pe expertele contabile din Dosarul Căprioara. În cadrul acestui dosar s-au luat câteva decizii controversate. În primul rând, Guvernul Boc II a renunţat la recuperarea prejudiciului, apoi, după achitarea lui Oprişan, procurorii DNA nu au mai apelat la procedura de contestaţie în anulare a sentinţei.

Procurorul DNA Carmen Ţundrea le-a trimis în judecată pe expertele contabile din dosarul Căprioara, în care Marian Oprişan a fost acuzat de fapte de corupţie. Iniţial, ele au fost condamnate la instanţa de fond (Tribunalul Bucureşti), însă luna trecută la curtea de Apel Bucureşti, magistraţii au considerat că experţii contabili implicaţi în dosar sunt nevinovaţi.

”Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, numai în ceea ce le priveşte pe inculpatele CERNEA (PINTEA) ILEANA ROXANA şi MUŞUROIU ELENA VALENTINA, şi, pe fond, rejudecând (…), achită pe inculpata CERNEA (PINTEA) ILEANA ROXANA sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Înlătură, din minuta şi dispozitivul sentinţei penale apelate, aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la soluţia de condamnare a inculpatei CERNEA (PINTEA) ILEANA ROXANA la pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Achită pe inculpata MUŞUROIU ELENA VALENTINA sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în fazele de urmărire penală şi de cercetare judecătorească în primă instanţă rămân în sarcina statului. Înlătură, din minuta şi dispozitivul sentinţei penale apelate, aplicarea art. 274 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., în baza căruia s-a dispus obligarea inculpatelor Cernea (Pintea) Ileana Roxana şi Muşuroiu Elena Valentina la plata sumei de câte 1.000 de lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii. În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul PARCHETUL DE PE L NGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE împotriva sentinţei penale nr. 2461/25.10.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 3469/3/2015. Potrivit art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării prezentelor apeluri rămân în sarcina statului. Definitivă”, arată minuta soluţiei.

Practic, pentru a observa latura kafkiană a acestui proces, trebuie subliniat că expertele acuzate că au măsluit expertiza din dosarul în care era inculpat Oprişan au fost condamnate în instanţa de fond, însă Marian Oprişan, care s-a folosit de expertiza respectivă, a fost achitat. Abia ulterior, justiţia şi-a dat seama de gafă şi le-a achitat şi pe contabilele implicate în afacere.

Incompetenţa procurorilor l-a scăpat pe Oprişan

Potrivit judecătorului Lucian Buta, care l-a achitat pe Marian Oprişan de acuzaţiile care i s-au adus, decizia a fost luată după ce, pe parcursul procesului, a analizat faptele descrise în rechizitoriu şi a concluzionat că acuzarea s-a bazat pe interpretări juridice eronate, potrivit motivării făcute de cel care a dat sentinţa de achitare. ”Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta. În motivare, magistratul subliniază că în acest dosar prejudiciul de un milion de euro este stabilit în mod eronat. ”Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri şi poduri şi în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiţii, faţă de principiul enunţat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanţa a constatat lipsa pagubei”, se arată în motivarea judecătorului.

Judecătorul Lucian Buta mai susţine că, în faţa instanţei, Marian Oprişan şi ceilalţi cinci inculpaţi nu şi-au recunoscut faptele de care au fost acuzaţi. ”Declaraţiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzaţiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării”, se mai arată în motivarea instanţei.

Citaţiile s-au pierdut pe drum spre Guvern

Consiliul Judeţean Vrancea nu s-a constituit parte civilă în proces, în urma unui vot în care social-democraţii au fost majoritari, pierzând astfel şansa de a recupera un prejudiciu de 600.000 de euro, arată un articol apărut în Adevărul Focşani. Ministerul Transporturilor de la acea vreme, păgubit cu 1,5 milioane de euro, dar şi Guvernul, a cărui pierdere materială a fost calculată la suma de 75.000 de euro s-au constituit fiecare parte civilă în dosar la demararea judecării acestei cauze.

Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, ar fi pierdut calitatea de parte în proces din cauza unor strămutări şi declinări succesive ale dosarului şi a faptului că procedura de citare cu statul român a fost viciată pe tot parcursul procesului de la Judecătoria Cluj. „Formarea Dosarului Nr. 271/230/2010 la Judecătoria Cluj Napoca a fost determinată de strămutări şi declinări succesive ale cauzei iniţiale”, arată şeful Serviciului din cadrul Cancelariei Primului Ministru, care înşiruieşte cele şapte mutări ale dosarului între Parchet, Tribunal, Înalta Curte şi Judecătoriile Focşani şi Cluj-Napoca. „Precizăm că procedura de citare cu Statul Român a fost viciată pe tot parcursul procesului”, se arată în răspunsul Guvernului, prezentat de România Curată.

Puţin DGIPI nu strică

După ce judecătorul a decis ca Ileana Cernea să efectueze expertiza în dosar, Marian Oprişan a cerut şi a obţinut numirea Elenei Muşuroiu ca expert din partea sa. Conform atribuţiilor stabilite de instanţă, Ileana Cernea trebuia să răspundă la obiectivele expertizei, iar experţii parte (recomandaţi de inculpaţii din dosar) urmau să-şi exprime şi ei opiniile cu privire la expertiză.

Ileana Cernea a acceptat însă ca Elena Muşuroiu să elaboreze expertiza, astfel încât să servească intereselor inculpaţilor din dosarul „Căprioara”, şi anume că nu există niciun prejudiciu. La discuţiile privind întocmirea raportului de expertiză a participat şi Liviu Macovei, expert parte desemnat de un alt inculpat din dosar.

Conform DNA, în cursul nopţii de 7 spre 8 ianuarie 2015, Elena Muşuroiu a finalizat raportul de expertiză, iar, în aceeaşi zi, şoferul acesteia s-a întâlnit cu Ileana Cernea, căreia i-a predat un set de documente reprezentând mai multe exemplare ale raportului de expertiză. Cernea a obţinut apoi avizele de la CECCAR şi a depus raportul la Judecătoria Cluj-Napoca.

Clujeanca Ileana Roxana Cernea a fost căsătorită până în 2014 cu Pintea Sorin Vasile, ofiţer specialist în cadrul IPJ Cluj. Sorin Vasile Pintea ar fi lucrat la un moment dat chiar şi la DGIPI, conform unor surse.

Acuzarea ar fi făcut o treabă de mântuială

Ancheta DNA, susţine magistratul Buta, a fost făcută cu rea credinţă deoarece procurorii au inclus în valoarea prejudiciului total inclusiv contravaloarea materialelor de construcţie şi a manoperei lucrărilor executate  cu ocazia pietruirii drumurilor comunale din Vrancea.

„De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: «toate plăţile făcute în baza acestor contracte sunt nelegale». Prejudiciul este stabilit de către procuror prin această deducţie viciată. Potrivit raţionamentului din rechizitoriu însumând plăţile pentru lucrările efectuate pe cele 41 de drumuri în cauză ar rezulta cuantumul total al prejudiciului. Acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse)”, se arată în motivarea sentinţei de achitare.