Pe 24 mai 2013 două persoane care s-au identificat ca reprezentanți ai DNA Tg. Mureș s-au deplasat la sediul Radio Tg. Mureș. Fără a se legitima, acestea au solicitat directoarei radioului mai multe informații legate de un interviu pe care redacția îl realizase cu o zi înainte, în sediul Consiliului Județean Harghita din Miercurea Ciuc, cu Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita pus sub acuzare de DNA pentru presupuse fapte de corupție. Interviul nu fusese încă difuzat, fusese doar discutat în ședința de redacție din dimineața zilei de 24 mai, puțin înainte de descinderea celor doi reprezentanți ai DNA Tg. Mureș. Interviul urma să fie difuzat în după-amiaza acelei zile.
Au fost interogate două persoane: Rakoczi Kinga, jurnalista care realizase interviul și Szasz Attila, redactorul șef adjunct al Radio Tg. Mureș, care are decizia editorială pentru emisia secției maghiare. Cei doi reprezentanți ai DNA Tg. Mureș au notat datele personale ale jurnalistei și ale redactorului șef adjunct, spunând că sunt necesare pentru un proces verbal. Cu toate acestea celor doi jurnaliști nu le-a fost prezentată o copie a procesului verbal și nici nu li s-a cerut să semneze un astfel de document. De asemenea, nu li s-a explicat în ce calitate sunt interogați (martori, acuzați etc.) și nici care erau motivele acestui interogatoriu.
Cei doi reprezentanți ai DNA Tg. Mureș au adresat verbal și în scris, printr-o solicitare oficială, întrebări legate de activitatea editorială a jurnaliștilor: de ce s-a decis realizarea unui interviu cu Borboly Csaba, cine a luat această decizie, ce întrebări au fost puse în cadrul interviului, când se difuzează interviul și de ce nu s-a difuzat încă. De asemenea, a fost solicitată o copie a interviului, solicitare la care radioul a răspuns, trimițând pe 27 mai atât varianta brută a înregistrării, cât și pe cea difuzată de post, în limba maghiară, pe 24 mai, la orele 16.00.
Cei doi reprezentanți ai DNA Tg. Mureș au mai adresat întrebări legate de studioul în care fusese făcută înregistrarea. Jurnaliștii au explicat că interviul fusese realizat în studioul pus la dispoziția presei de către Consiliul Județean Harghita, cu sediul în Miercurea Ciuc. Reprezentanții DNA Tg. Mureș au cerut detalii legate de modul în care s-a făcut accesul în clădirea Consililui Județean Harghita. Au mai fost puse întrebări detaliate legate de linia telefonică utilizată de studio și a fost solicitat contractul de parteneriat care permite utilizarea studioului aflat în sediul CJ Harghita de către Radio Tg. Mureș.
ActiveWatch a adresat Biroului de Presă al Direcției Naționale Anticorupție mai multe întrebări legate de acest eveniment.
Considerăm că modalitatea aleasă de procurorii DNA Tg. Mureș pentru aflarea informațiilor necesare desfășurării anchetei, și anume interogarea a doi jurnaliști, reprezintă o modalitate intruzivă de colectare a informațiilor, care pune în pericol libertatea presei și care poate conduce la autocenzură din partea jurnaliștilor. Prezența a doi procurori într-o redacție de știri, veniți să interogheze jurnaliști, are un efect de intimidare la nivelul întregii redacții.
DNA Tg. Mureș afirmă că: “activitatea editorială a jurnaliștilor a format obiectul discuției purtate cu aceștia doar ca aspect colateral”. Considerăm că acest tip de întrebări au un serios efect de intimidare și procurorii ar fi trebuit să se abțină de la a depăși mandatul pentru care au fost trimiși la sediul Radio Tg. Mureș, și anume, conform DNA, verificarea respectării de către Borboly Csaba a interdicției de a se apropia și de a lua contact cu inculpații, învinuiții și martorii din dosar și a interdicției de a exercita funcția de președinte al CJ Harghita.
Chiar și referitor la acest mandat, considerăm că procurorii au avut la dispoziție alte mijloace de aflare a informației (de ex. interogatorii cu funcționarii angajați la CJ Harghita sau alte posibile probe, cum ar fi înregistrările video realizate în clădirea CJ). În felul acesta ar fi evitat să lase impresia că practicile de poliție politică nu au dispărut din modul în care oamenii legii își practică meseria.
Din răspunsul DNA reiese că au fost colectate datele personale ale jurnaliștilor (CNP, adresa din cartea de identitate) pentru întocmirea unui proces verbal. Totuși, jurnaliștilor nu li s-a comunicat în ce calitate sunt interogați, nu li s-a cerut să semneze un proces verbal și nici nu li s-a comunicat ulterior o copie a acestui proces verbal. Considerăm că astfel au fost încălcate dispozițiile Codului de Procedură Penală.
DNA afirmă că: “solicitarea înregistrării interviului luat inculpatului a fost perfect legală și necesară anchetei, având în vedere totodată și împrejurarea că, anterior sosirii organelor de urmărire penală, se hotărâse în cadrul postului de radio să nu se mai difuzeze interviul menționat”. Considerăm că articolul invocat de procurori pentru solicitarea înregistrării interviului jurnaliștilor nu este acoperitor din punct de vedere legal (art. 16 din OUG 43/2002 – vezi alin 4: Procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie pot dispune să li se comuniceînscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile , în condiţiile prevăzute la alin. 1). Înregistrarea putea fi obținută de procurori prin monitorizarea materialelor difuzate pe post, către public, de Radio Tg. Mureș. De asemenea, ne întrebăm de unde știau procurorii că “anterior sosirii organelor de urmărire penală, se hotărâse în cadrul postului de radio să nu se mai difuzeze interviul menționat”? La solicitarea ActiveWatch, DNA a răspuns afirmând că “nu a existat o sursă din interiorul redacției care să fi sesizat că interviul a fost realizat”. Informația legată de difuzare este falsă, la ședința de redacție de dimineață se discutase interviul și se decisese difuzarea acestuia. Deci are DNA Tg. Mureș o sursă în interiorul redacției sau nu?
DNA nu a răspuns la întrebarea de ce a fost necesară solicitarea unei copii a interviului realizat în sediul Consiliului Județean. Dacă se dorea probarea prezenței lui Borboly Csaba în sediul CJ, de ce nu s-au folosit ca probe martorii aflați la fața locului sau alte posibile probe, cum ar fi înregistrările video realizate în clădirea CJ.
În concluzie, ActiveWatch solicită Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii și procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, să investigheze în ce măsură reprezentanții DNA Tg. Mureș au încălcat prevederile legale în vigoare și și-au depășit mandatul, aducând deservicii acestei instituții prin intimidarea jurnaliștilor și încălcarea libertății presei.
De asemenea, ActiveWatch face o serie de recomandări către redacții și jurnaliști:
– În orice situație similară, în care autorități ale statului cer detalii redacției sau ziariștilor, contactați un avocat care să intermedieze relația sau contactați o organizație de media pentru informare. Cereți autorităților statului, mai înainte de a răspunde la întrebări, să vă precizeze în ce calitate (martor, făptuitor, învinuit) vi se cer acele relații. Dacă solicitările privesc mai mult decât relații (de exemplu, ridicarea de înscrisuri, de înregistrări etc) este necesar ca autoritățile să prezinte un document deja scris sau să întocmească pe loc, odată cu ridicarea de obiecte sau înscrisuri, un document scris în care să indice motivele legale pentru care procedeaza așa.
– Până când contactați un avocat, aveți dreptul să refuzați să declarați orice v-ar putea autoacuza. Solicitați o copie a oricărui act care se întocmește în prezența dvs. sau care a solicitat prezența dvs. Cereți reprezentanților statului să se legitimeze. Aveți dreptul să notați detaliile legate de identitatea și funcția celui care afirmă că reprezintă o autoritate.
– Procesul editorial de adunare a datelor folosite în materiale de presă, brutul interviului, la fel ca și notele de reporter, sunt informații confidențiale. Jurnalistul are dreptul și obligatia să își protejeze sursele, să le mențină confidențialitatea. Este o responsabilitate în fața breslei – ziaristii nu adună informații pentru autorități (vezi Carta Libertății Presei / Codul Deontologic al Convenției Organizațiilor de Media). Deci, nu cedați în fața intimidărilor autorităților, chiar dacă acestea invocă o „“datorie civică”, decât atunci când solicitările sunt acoperite de lege.
– Până când contactați un avocat, aveți dreptul să refuzați să declarați orice v-ar putea autoacuza. Solicitați o copie a oricărui act care se întocmește în prezența dvs. sau care a solicitat prezența dvs. Cereți reprezentanților statului să se legitimeze. Aveți dreptul să notați detaliile legate de identitatea și funcția celui care afirmă că reprezintă o autoritate.
– Procesul editorial de adunare a datelor folosite în materiale de presă, brutul interviului, la fel ca și notele de reporter, sunt informații confidențiale. Jurnalistul are dreptul și obligatia să își protejeze sursele, să le mențină confidențialitatea. Este o responsabilitate în fața breslei – ziaristii nu adună informații pentru autorități (vezi Carta Libertății Presei / Codul Deontologic al Convenției Organizațiilor de Media). Deci, nu cedați în fața intimidărilor autorităților, chiar dacă acestea invocă o „“datorie civică”, decât atunci când solicitările sunt acoperite de lege.
